RĂZBOI în Ucraina, ziua 772: Șeful NATO: Kuleba: „Planul NATO de crea un fond de 100 de miliarde €, „șanse zero” fără contribuții obligatorii”

China a propus cel mai rezonabil plan de pace de până acum pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, a declarat joi ministrul rus de externe Serghei Lavrov, citat de agenția de presă.

Beijingul a prezentat un document în 12 puncte în urmă cu mai bine de un an, care stabilea principiile generale pentru a pune capăt războiului, dar nu intra în detalii.

Documentul a primit o primire călduță la vremea respectivă atât în Rusia, cât și în Ucraina, în timp ce Statele Unite au afirmat că China se prezenta ca un pacificator, dar reflecta „narațiunea falsă” a Rusiei și nu condamna invazia acesteia.

„Cel mai important lucru pentru noi este că documentul chinezesc se bazează pe o analiză a motivelor pentru ceea ce se întâmplă și pe necesitatea de a elimina aceste cauze profunde. Este structurat logic, de la general la specific”, a declarat Lavrov reporterilor, citat de agenția de presă de stat RIA.

„Acest plan a fost criticat pentru că este vag… Dar acesta este un plan rezonabil pe care marea civilizație chineză l-a propus spre discuție”.

Lavrov urmează să se întâlnească în curând cu omologul său chinez, iar președintele Vladimir Putin a declarat luna trecută că ar lua în considerare posibilitatea de a merge în China în prima călătorie în străinătate a noului său mandat de șase ani.

Rusia afirmă că este dispusă să intre în discuții despre Ucraina, dar că acestea trebuie să reflecte ceea ce numește „noile realități” de pe teren, unde forțele sale controlează puțin sub o cincime din țară, iar Moscova a revendicat patru regiuni ucrainene ca fiind ale sale.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a prezentat propria sa formulă de pace care prevede încetarea ostilităților și retragerea completă a Rusiei din toate teritoriile ocupate.

Lăudarea planului Chinei oferă Moscovei o modalitate de a semnala că este deschisă la discuții de pace, atacând în același timp inițiativa lui Zelenski, pe care Lavrov a numit-o „un meniu din care poți scoate ce vrei”.

Elveția a declarat că va găzdui o conferință bazată pe planul lui Zelenski, dar Rusia a numit inițiativa inutilă și a spus că este sortită eșecului fără participarea Moscovei.

La finalul reuniunii miniştrilor de externe din statele NATO şi a Consiliului NATO-Ucraina de la Bruxelles, ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, care opizează deseori împotriva Alianței, dar în favoarea Rusiei, a declarat că NATO este într-o „stare de psihoză de război”, ceea ce implică un „risc serios de escaladare” în conflictul din Ucraina.

El a criticat strategia NATO, sugerând că majoritatea discuțiilor s-au concentrat pe intensificarea livrărilor de arme către Ucraina, în loc să se căute pacea.

Ministrul ungar a dezvăluit că poziția sa, care pledează pentru „pace” în condițiile în care Putin este cel care a declanșat răboiul din Ucraina și nu Occidentul, a fost „în minoritate în interiorul NATO”, iar majoritatea discuțiilor au vizat creșterea ajutorului militar către Ucraina.

Szijjarto a subliniat că există dificultăți în furnizarea de arme, deoarece multe state membre ale NATO au epuizat deja majoritatea stocurilor de muniții disponibile. El a atras atenția că furnizarea de arme către Ucraina nu a dus la atingerea obiectivelor inițiale și că situația pe teren continuă să se deterioreze.

Ungaria se opune consolidării rolului NATO în conflictul din Ucraina și nu va participa la furnizarea de arme sau la instruirea soldaților ucraineni, a subliniat Szijjarto.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat joi că Alianța Nord-Atlantică nu este și nu va fi parte a conflictului din Ucraina, subliniind că nu sunt planuri pentru trimiterea de trupe de luptă în regiune.

„Nu avem planuri să trimitem trupe de luptă în Ucraina, nu a existat o solicitare pentru așa ceva”, a declarat Stoltenberg, contrazicând afirmațiile Kremlinului privind o presupusă confruntare directă între Rusia și NATO.

Cu toate acestea, el a recunoscut că NATO înțelege urgența situației, în special solicitările Ucrainei pentru noi sisteme de apărare aeriană, inclusiv rachetele americane Patriot.

Stoltenberg a subliniat că aliații NATO vor analiza posibilitatea de a furniza mai multe sisteme de apărare, asigurându-se că cele deja existente sunt echipate cu suficientă muniție și piese de schimb.

În plus, Stoltenberg a menționat că NATO a discutat cu ministrul de externe ucrainean privind nevoile imediate și pe termen lung ale Ucrainei, recunoscând gravitatea situației de pe teren.

El a salutat contribuțiile recente ale aliaților NATO, cum ar fi cele 600 de milioane de euro de la Germania pentru inițiativa cehă, dar a subliniat necesitatea de a face mai mult și de a asigura o asistență pe termen lung și durabilă.