Stațiunea din România care s-a reinventat după Revoluție. Ploua cu acid sulfuric pe vremea comunismului și era cel mai nociv oraș din Europa

Orașul Zlatna din Alba este printre mai vechi localități miniere din România și printre cele mai poluate orașe din Europa.  Turnul de evacuare a gazelor, vizibil din toate colțurile orașului Zlatna.   

În Dacia Romană, Zlatna (județul Alba) a purtat numele de Ampelum sau Auraria minor și avea rangul de municipiu.

Scurt istoric despre orașul care extrăgea aur, ajuns stațiune

Potrivit Adevărul.ro,  își așigura existența datorită bogatelor zăcăminte aurifere exploatate intens în Antichitate. Între Ampelum și alte așezări antice importante din Munții Apuseni, aflate la 30 – 40 de kilometri, erau drumuri comerciale. Ținutul aurului din România avea marginile la Săcărâmb, Zlatna, Roşia Montană, Abrud (judeţul Alba) şi Baia de Arieş, scria Ion Rusu Abrudeanu (1870 – 1934), în volumul „Aurul românesc – Istoria aurului din vechime până azi”.

FOTO-VIDEO Traficul din Pipera, dat peste cap de un șofer care a forțat bariera CFR. Străzile din zonă au fost BLOCATE, fiind afectată și legătura cu A3

18:51

POLITICĂ Ilie Bolojan taie numărului de POLIȚIȘTI locali: Sunt orașe unde este depășită limita legală

18:49

Din secolul al XII-lea, Zlatna a primit privilegiul de oraș, iar în secolele următoare s-a dezvoltat ca un centru minier important al Transilvaniei. Din secolul al XVIII-lea, aici a fost înființată prima topitorie de metale neferoase. În perioada modernă, au fost construite clădiri publice în centrul orașului, ca spitalul și actuala casă de cultură, păstrate și reabilitate, precum și gimnaziul în care a studiat Avram Iancu (1824 – 1872).

Orașul cel mai poluat din Apuseni

La începutul anilor 1960, vechea topitorie din Zlatna a fost reconstruită și transformată treptat într-un combinat metalurgic. Între anii 1970 și 1980, uzina metalurgică din Zlatna avea aproape 10.000 de lucrători și producea 15.000 de tone de cupru pe an. Erau produse și substanțe chimice extrem de periculoase, ca pulberea de aluminiu, produsă începând din 1978, sau acidul sulfuric.

Autoritățile comuniste nu erau preocupte de gravele probleme de mediu pe care le producea uzina.

„Uzina de Metale Neferoase Zlatna produce în exclusivitate, mărfuri de înaltă tehnicitate, cum ar fi: pulberea de aluminiu, a cărei tehnologie s-a pus la punct în cadrul cercetărilor uzinale, sulfat de cupru, sulfat feros, cupru convertizor, acid sulfuric, sulfat de magneziu industrial şi alţi produşi chimici, având caracterisici electrochimici la nivelul produselor de pe piaţa internaţională”, scria în ziarul Munca, în 1978.

Combinatul din Zlatna se afla în plină expansiune în ultimele decenii de comunism. Orașul Zlatna din Alba a devenit unul dintre cele mai poluate orașe din Europa. Localnicii au semnalat de nenumărate ori problemele de mediu și de sănătate pe care le cauzau emisiile de gaze, grădinile cu zarzavaturi și pădurile fiind pârjolite în urma ploilor cu acid sulfuric. Mulți localnici au suferit de afecțiuni pulmonare și ale căilor respiratorii din cauza emisiilor de gaze care conțineau plumb și cadmiu.

Obiective turistice din Zlatna

Turiștii care vin în Zlatna pot vizita Calcarele de la Valea Mică, rezervație naturală, din partea central-sudică a Munților Metaliferi.  Are o suprafață de 1 hectar, cu două blocuri calcaroase de 12 si 20 metri înălțime