COSTURILE educației „gratuite” din România. Cât plătesc părinții pentru meditațiile copiilor / Fondul clasei, încă obligatoriu – STUDIU

Educația „gratuită” atinge costuri piperate. Așa se face, că în România lui 2025, părinții sunt nevoiți să plătească, în medie, aproape 10.000 de lei anual pentru meditații, after school și materiale didactice. Sunt doar câteva dintre concluziile unui sondaj Salvați Copiii România, cu privire la costurile educației din România.

Cercetarea a fost făcută pe baza datelor culese la finalul anului 2024. Astfel, comparativ cu anul 2021, costul mediu anual suportat de părinți pentru educația copiilor a crescut cu aproximativ 3.100 de lei până la 9.818 de lei anual.

Cei mai mai mulți bani se duc pe meditații, care au apărut și la ciclul primar

Mai mult, suma pe care părinții o plătesc pentru educația gratuită a crescut cu aproape 45%, față de 2021 și s-a triplat față de cea din 2018.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Daniel Băluță răbufnește după ce unul dintre candidați a dat un semnal în privința câștigătorului: Este nedemocratic și ilegal

17:44

EXTERNE Friedrich Merz a făcut prima sa vizită în Israel în calitate de cancelar al Germaniei

17:43

Cele mai importante creșteri sunt cele legate de meditații, aproximativ 3.700 lei, și after school, aprox. 2.500 lei. Conform informațiilor Salvați Copiii, incidența meditațiilor este cea mai ridicată în București, unde doi elevi din trei fac meditații – 20% în plus peste restul țării.

• 98% dintre părinți indică cel puțin o categorie de costuri asociate cu frecventarea școlii de către copiii lor. Cea mai mare incidență o au costurile legate de rechizite (98% dintre respondenți), urmate de alimentele consumate pe durata programului școlar (95%) și echipamentul pentru educație fizică (90%).
• Meditațiile și programele de tip Școală după Școală reprezintă cea mai importantă categorie de costuri ca sumă medie, urmate de dispozitivele electronice asociate educației (laptop, tabletă). Costul mediu total anual are o valoare de 9.818 lei. Acesta crește odată cu vârsta copilului, de la 6.803 în cazul ciclului primar, la 10.781 la gimnaziu și 12.119 la liceu.

Meditațiile sunt menționate ca un cost asociat educației de 48% dintre părinți

• Analizând pe niveluri de educație, observăm niveluri similare pentru gimnaziu și liceu (64% respectiv 66%) și un nivel mult mai redus, dar totuși impresionant, în cazul elevilor din ciclul primar (19%). Deși nu toți respondenții apelează la meditații pentru copiii lor, atunci când apar, meditațiile reprezintă al doilea cost ca nivel mediu, atingând pragul de 6.234 lei.
• După cum era de așteptat, cei mai mulți dintre respondenții care apelează la meditații pentru copiii lor fac acest pas în vederea pregătirii pentru examenele naționale (58%), următorul motiv fiind recuperarea materiei pe care copilul nu reușește să o parcurgă la clasă (36%) și îmbunătățirea performanțelor deja atinse de copil (32%).

În funcție de venitul gospodăriei, incidența meditațiilor este mai scăzută

Costul meditațiilor este resimțit ca un efort semnificativ, care presupune amânarea unor cheltuieli necesare de aproximativ 25% dintre respondenții ai căror copii le urmează.

• (35 pp vs. 48 pp total eșantion), în cazul familiilor care câștigă sub 5.000 de lei net, se menține constantă în jurul valorii de 50 pp în cazul familiilor care câștigă între 5.000 și 20.000 lei lunar și crește la o valoare de aproximativ 65% peste acest prag de venit.
• În cazul în care copilul face meditații, costul mediu anual asociat școlii crește de la aproximativ 9.800 lei la aproximativ 14.600 lei.

Fondul clasei este menționat ca o contribuție obligatorie de 7%  dintre părinți

Incidența acestei cheltuieli este mai ridicată în cazul învățământului primar decât în gimnazial sau liceal (19 pp vs. aprox. 15 pp) și în mediul rural sau urban mic (18 pp comparativ cu 15 pp în București sau orașe mari).

Fondul școlii este menționat ca o contribuție obligatorie de 7% dintre părinți, neexistând diferențe semnificative pornind de la ciclul de educație a copilului sau mediul de rezidență. În cazul în care apar, aceste cheltuieli se ridică la o valoare medie cumulativă de aproximativ 250 lei anual.

Identificarea și monitorizarea vulnerabilităților individuale ale fiecărui elev (în special a celor legate de statutul socioeconomic) și monitorizarea impactului acestora asupra parcursului educațional.

• Multiplicarea intervențiilor de educație suplimentară și remedială (programe SDS, programe de școală și grădiniță estivală etc) finanțate din fonduri europene și naționale și direcționarea acestora către cei mai vulnerabili copii
• Revizuirea planurilor cadru și a programelor școlare, în special pentru învățământul secundar superior.
• Evaluarea și revizuirea rolului și structurii examenelor naționale (în special în cazul Evaluării Naționale)
• Corelarea calendarului de distribuire a beneficiilor sociale specifice (voucherele educaționale) cu calendarul anului școlar, astfel încât aceste instrumente de sprijin să fie puse la dispoziția familiilor în perioada în care costurile asociate cu școlarizare copiilor ating cel mai ridicat nivel.
•  Extinderea facilităților destinate să încurajeze participarea copiilor la activități recreative, culturale și sportive, inclusiv o mai bună utilizare a fondurilor europene pentru sprijinirea participării elevilor din familii vulnerabile la activități extracurriculare și extrașcolare.

Studiul mai arată că majoritatea copiilor fac meditații la matematică, limbi străine și limba română

Materii precum informatica, fizica, chimia sau biologia apar ca subiect de meditații majoritar la liceu, în celelalte cicluri de studii având o incidență marginală. Costul lunar al meditațiilor este de aproximativ 1.000 de lei, iar un copil face, de regulă, meditații la două materii.

În acest context, Salvați Copiii România atrage atenția asupra discriminării la care sunt supuși copiii din medii vulnerabile și propune o serie de măsuri menite să restabilească accesul egal al tuturor copiilor la educație de calitate.

Printre ele se numără dezvoltarea și implementarea imediată a unui sistem național de monitorizare și intervenție timpurie pentru identificarea și sprijinirea elevilor în risc de abandon școlar, cu focus special pe vulnerabilitățile socio-economice.

Peste 214.936 de copii români cu vârste cuprinse între 7 și 17 ani nu erau înscriși în nicio formă de învățământ în 2023

În ianuarie 2023, peste 214.936 de copii români cu vârste cuprinse între 7 și 17 ani nu erau înscriși în nicio formă de învățământ (primar, gimnazial, liceal sau profesional) iar, pe ansamblul învățământului primar și gimnazial, rata de părăsire timpurie a școlii a crescut de la 15,6% (2022) la 16,6% (2023) ((cea mai mare valoare din 2018 în prezent). În fiecare an școlar, aproximativ 35.000 de elevi abandonează școala.

În ceea ce privește calitatea educației, testele PISA arată că peste 41% dintre elevii români din sistemul educațional se plasează în aria analfabetismului funcțional, fiind afectați între 41,7% elevi – lectură și 48,6% elevi- matematică (PISA, 2022). Rezultatele analizei relevă faptul că sistemul de educație românesc este cel mai inechitabil dintre toate cele peste 100 de țări participante (OECD, 2022).

„Pentru a interveni în diminuarea acestui fenomen este nevoie de eforturi susținute, pe termen lung, care să acopere nevoile copiilor atât pe plan educațional, dar și social. În vederea promovării drepturilor copiilor și încercând să asigure accesul egal la educație pentru copiii din grupuri vulnerabile, Salvați Copiii România a dezvoltat programe educaționale încă din 1998.

Prin activitățile derulate în cadrul centrelor educaționale, Salvați Copiii contribuie la reducerea și prevenirea abandonului școlar prin oferirea de servicii complementare, educaționale, sociale, de consiliere juridică și psihologică, copiilor din grupuri vulnerabile și familiilor acestora”, au precizat reprezentanții Salvați Copiii.

Sursă foto: Gândul

CITIȚI ȘI:

Ministrul EDUCAȚIEI: „Rezultatele la testele PISA nu sunt încurajatoare. Ne interesează să generăm absolvenți de liceu care să fie buni”

Elevii români, mediocri la gândire creativă. 60% din ei sunt la nivelul de bază, conform studiului PISA 2022. Fetele, superioare băieților

Cât costă o ședintă de 2 ore de meditații la matematică, în București, acum, în septembrie 2024