Peste 19 milioane de români cu drept de vot sunt așteptați să își aleagă candidatul preferat pentru Palatul Cotroceni dintre cei 11 candidați din primul tur al prezidențialelor, organizat duminică, 4 mai, la secțiile din țară și de vineri, 2 mai, ora 07:00, până duminică, la 21:00, ora României, la secțiile din străinătate.
Startul votului la alegerile prezidențiale 2025 a fost dat joi, la ora 22:00, ora României, în Auckland, Noua Zeelandă, unde atunci era vineri, ora 07:00, prima zi de vot din cele trei alocate pentru alegătorii români aflați în străinătate. După Auckland s-au deschid secțiile din Australia, Japonia, Coreea, China, Thailanda, Singapore, Hong Kong, Malaysia, Filipine, Vietnam și Uzbekistan.
Preşedintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de cinci ani.
În cursa pentru funcția de șef al statului sunt 11 candidați. În cazul în care niciunul dintre acești candidați nu obține majoritatea voturilor, 50%+1 din numărul alegătorilor înscriși în Registrul electoral, al doilea tur va fi organizat duminică 18 mai, în țară, respectiv de vineri 16 mai până duminică 18 mai în secțiile din străinătate.
Numele și ordinea pe buletinul de vot a celor 11 candidați la primul tur al alegerilor prezidențiale:
La alegerile prezidențiale, românii pot vota în secția la care sunt arondați, dacă se află în localitatea de domiciliu, sau pe listele suplimentare, dacă sunt în altă zonă din țară ori se află în străinătate.
Alegătorii cu drept de vot pot vedea cărei secții sunt arondați, pe listele permanente, în funcția de adresa de domiciliu. Numărul și adresa exactă a secției se poate afla prin accesarea Registrului electoral, la adresa www.registrulelectoral.ro , după introducerea datelor personale (Codul Numeric Personal și numele de familie).
Românii din străinătate cu drept de vot, în cazul în care nu s-au înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro, pot vota la orice secţie, fiind înscrişi în listele electorale suplimentare.
În cazul în care alegătorul este și membru al unui birou electoral al secţiei de votare sau operator calculator într-o secţie de vot, ori asigură menţinerea ordinii, acesta are dreptul să voteze la secţia unde îşi desfăşoară activitatea.
Un alt caz special este cel al alegătorilor cu mobilitate redusă, care pot vota la orice secţie unde le este asigurat accesul la urne. Potrivit celor mai recente date de la Autoritatea Electorală Permanentă, primite de la primării, 18.587 de secții de votare (97,94% din totalul celor 18.979 de secții de votare organizate pe teritoriul României) îndeplinesc criteriile minimale pentru a asigura accesul alegătorilor cu mobilitate redusă.
Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidențiale se va desfășura pe parcursul a trei zile:
Orarul de vot se poate prelungi până cel târziu la ora 23:59, în cazul în care sunt alegători care așteaptă la rând în fața sediului secției de votare la ora de închidere, precum și pentru cei care se află în secția de vot.
De precizat că duminică, 4 mai, la ora 21:00, dacă majoritatea secțiilor de votare din străinătate aflate la est de România vor fi, teoretic închise deja, la această oră se închid și toate de la vest de România, în state din Europa, Africa, America de Sud, SUA și Canada.
De exemplu, românii din San Francisco vor putea vota duminică până la ora 11:00, ora locală, deși au început votul la ora 07:00 ora locală, cu posibilitatea prelungirii votării până la ora 13:59, ora locală.
Toți românii care au 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv au dreptul să voteze, la cele 18.979 de secții organizate de Autoritatea Electorală Permanentă în țară și la cele 965 deschise în străinătate.
Totuși, nu au dreptul de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă. La primul tur al alegerilor prezidențiale 2025 au dreptul de vot interzis 20.314 români.
La alegerile prezidențiale, românii pot vota în secția la care sunt arondați, dacă se află în localitatea de domiciliu, sau pe listele suplimentare, dacă sunt în altă zonă din țară sau în străinătate. Cei stabiliți în străinătate pot vota și prin corespondență, dacă cererile lor au fost validate.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, cele mai multe secții de votare sunt în Italia (și Malta) – 161 de secții, Spania – 147 de secții, Marea Britanie – 108 secții, Germania – 88 de secții, Franța (și Principatul Monaco) – 69 de secții, Republica Moldova – 64 de secții, SUA – 50 de secții, Belgia – 29 de secții, Olanda – 23 de secții.
Comparativ cu localitățile în care au fost organizate secții de votare în străinătate la alegerile prezidențiale și parlamentare din anul 2024, pentru alegerile din acest an, 29 de secții au fost relocate în localități sau zone apropiate, fie ca urmare a consultărilor cu reprezentanții comunităților de cetățeni români, fie pentru facilitarea accesului la secțiile de votare a cetățenilor români din diverse zone, a transmis MAE.
În cazul a cinci secții de votare din Franța, Marea Britanie și Spania vor fi utilizate adrese diferite între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale.
Lista sediilor celor 965 de secții de votare din străinătate poate fi accesată AICI.
Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român, respectiv:
Este important de reținut că paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic și paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de românii care votează în străinătate sau de către cei cu domiciliul în străinătate care votează în România.
Datele privind prezența la vot vor putea fi vizualizate în timp real, odată cu deschiderea primelor secții de votare, prin afișarea pe pagina dedicată de internet a Autorității Electorale Permanente, pentru fiecare secție de votare, a numărului de alegători care s-au prezentat la vot – https://prezenta.roaep.ro/prezidentiale04052025/presence/abroad/table.
Rezultatele înscrise în procesele verbale întocmite de către birourile electorale ale secțiilor de votare vor putea fi consultate pe aceeași pagină, imediat după încheierea și transmiterea digitală a acestora.
În cazul votului în țară, dacă un alegător, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, atestate prin înscrisuri medicale, nu se poate deplasa la sediul secției de votare organizate în țară, poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale.
Cererea pentru a vota prin intermediul urnei speciale trebuie să fie însoțită fie de adeverința eliberată de medicul de familie al alegătorului, fie de copia oricărui act medical sau oficial din care rezultă situația care atrage imposibilitatea deplasării la sediul secției de votare, respectiv boala ori starea de invaliditate.
Din conținutul înscrisurilor trebuie să se poată stabili imposibilitatea alegătorului de a se deplasa la sediul secției de votare, nefiind necesar ca acestea să cuprindă în mod expres sintagma „persoană netransportabilă”.
Cererea pentru a vota prin intermediul urnei speciale, însoțită de documentele necesare, se depune fizic la secția de votare la care este arondată adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei, formată din cel puțin doi membri ai biroului electoral al secției de votare, în preziua votării, între orele 18:00-20:00. Pentru a primi cererile de vot prin intermediul urnei speciale, președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare vor asigura permanența la sediul secției de votare, în preziua votării, între orele 18:00-20:00.
Cererea pentru a vota prin intermediul urnei speciale și documentele necesare pot fi depuse prin intermediul oricărei persoane. Aceasta trebuie să fie datată și semnată olograf de către alegătorul care solicită urna specială și cuprinde, în mod obligatoriu: numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul alegătorului netransportabil (conform mențiunilor din actul de identitate), adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei, seria și numărul actului de identitate, precum și numărul de telefon. Lipsa numărului de telefon nu atrage respingerea cererii.
Cererile pentru a vota prin intermediul urnei speciale și documentele necesare pot fi depuse, prin intermediul oricărei persoane, la biroul electoral județean sau la biroul electoral al sectorului municipiului București, cel mai târziu la data de 2 mai, ora 17:00, fizic sau prin mijloace electronice.
Prin intermediul urnei speciale pot vota și alegătorii care în ziua primului tur al prezidențialelor se află în țară, dar din cauza specificului activității pe care o desfășoară, nu se pot prezenta la secția de votare. În acest caz, cererea trebuie să fie însoțită de o adeverință emisă de angajator – care nu este obligatoriu să fie ștampilată – din care rezultă că duminică, 4 mai 2025, alegătorul nu poate părăsi locul de muncă între orele 07:00 și 21:00.
Alegătorii internați într-o unitate sanitară publică sau privată, într-un cămin pentru persoane vârstnice ori în alte asemenea așezăminte sociale, precum și aparținătorii acestora sau aparținătorii persoanelor fără drept de vot internate într-o asemenea unitate pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale.
Persoanele reținute sau arestate preventiv și cele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale, pot vota prin intermediul urnei speciale.
Persoanele aflate în arest la domiciliu își exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, în condițiile în care depun o cerere în acest sens, cel mai târziu în preziua votării, între orele 18:00-20:00, la biroul electoral al celei mai apropiate secții de votare.
În cazul în care alegătorul care solicită exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege sau se constată că documentele depuse de către acesta sau în numele acestuia sunt incomplete, acesta este înștiințat, de îndată, prin grija președintelui biroului electoral județean, al biroului electoral al sectorului municipiului București sau al biroului electoral al secției de votare la care a fost depusă cererea, după caz.
Sursa FOTO: Mediafax Foto
CITEȘTE ȘI:
PORTRET de candidat: Elena Lasconi. De la jurnalismul de război la candidatura pentru Cotroceni