Senatorul Robert Cazanciuc, la Congresul ACCF: „Avem o Constituție care, astăzi, este validată doar parțial de cei aproape 35 de ani de viață!”

Timp de două zile, Curtea Constituțională a României organizează împreună cu Asociația Curților Constituționale Francofone – ACCF (Association des Cours Constitutionnelles ayant en Partage l,Usage du Français – ACCPUF) cel de-al 10-lea Congres trienal al ACCF.

La acest eveniment sunt reuniți 100 de președinți și judecători ai Curților Constituționale francofone (Albania, Andorra, Angola, Belgia, Benin, Burkina Faso, Cambodgia, Camerun, Canada, Capul Verde, Ciad, Comore, Djibouti, Egipt, Franța, Gabon, Guineea, Guineea Ecuatorială, Liban, Luxemburg, Macedonia de Nord, Madagascar, Mali, Mauritania, Mauritius, Moldova, Monaco, Mozambic, Maroc, Republica Democratică Congo, România, Senegal, Serbia, Elveția, Togo, Ungaria), precum și reprezentanți ai Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), ai Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), ai Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Comisiei de la Veneția, ai Conferinței jurisdicțiilor constituționale africane, precum și ai Conferinței ibero-americane privind justiția constituțională.

În cadrul Adunării Generale a ACCF din data de 7 mai 2025, Curtea Constituțională a României – pentru prima dată în istoria sa instituțională – va prelua președinția ACCF, de la Consiliul Constituțional al Senegalului, pentru un mandat de 3 ani (2025-2028).

EXTERNE Rusia: Un avion de pasageri cu aproape 50 de persoane la bord a DISPĂRUT de pe radare. Autoritățile sunt în alertă

10:00

EXTERNE Gruparea Hamas a răspuns la PROPUNEREA Israelului privind un potențial armistițiu/ Mișcarea islamistă cere retragerea completă a trupelor israeliene

10:00

Prezent la acest eveniment, senatorul PSD Robert Cazanciuc – fostul ministru al Justiției – a avut un discurs în care a abordat interpretarea și necesitatea revizuirii Constituției pentru a fi racordată la nevoile reale, de actualitate ale cetățenilor.

Citat din Caragiale în discursul senatorului, referitor la cadrul constituțional

Robert Cazanciuc a spus, în discursul său, că este vorba despre o temă „îndrăzneață”, dar care trebuie lămurită pentru a se vedea dacă „răspunde unor preocupări naționale sau reprezintă o reflectare a unei tendințe mondiale care se manifestă pregnant de câțiva ani”.

„Recunosc că tema mi se pare îndrăzneață și urmează să ne lămurim dacă ea răspunde unor preocupări naționale sau reprezintă o reflectare a unei tendințe mondiale care se manifestă pregnant de câțiva ani. Înainte de a ști care este rolul și rostul unui judecător constituțional în procedura de revizuire a Constituției este bine să ne întrebăm dacă acum suntem în prezența unui moment constituțional, când națiunea conștientizează că este o nevoie reală de schimbare a ordinii constituționale existente și, mai ales, care sunt direcțiile sau cum se mai spune, care sunt tezele revizuirii Constituției”, a spus Robert Cazanciu.

Anul 2021 a coincis cu aniversarea a 30 de ani de la adoptarea Constituției României. Întrucât studiile sociologice arătau că românii priveau o eventuală revizuire a Constituției ca pe o formulă de îmbunătățire a calității vieții de zi cu zi, dar și a democrației, am organizat o serie de dezbateri pe teme constituționale, ce s-ar putea transforma in teme de revizuire din perspectivă tehnică, politică sau inovativă.

„Pe parcursul a doi ani de zile au avut loc conferințe în centrele universitare din: București, Iași, Brașov, Timișoara și Cluj Napoca, toate având același format cu 10-15 speakeri cadre didactice și 40-50 de studenți care constituiau publicul activ. Aș aminti doar tema conferinței de la Iași: Cum protejăm constituțional drepturile fundamentale în fața inteligenței artificiale? Zecile de profesori universitari și sutele de studenți participanți vor constitui o importantă resursă de cunoaștere a unor domenii de interes pentru momentul la care se va pune problema unei revizuiri constituționale.

Concluzia la care am ajuns este parcă o constantă de opțiune reflectată în piesa unui celebru autor român, Ion Luca Caragiale «O scrisoare pierdută«: «Din două una, dați-mi voie, ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! Dar atunci să se schimbe pe ici, pe colo, și anume în punctele esențiale!», a mai precizat Robert Cazanciu.

„Anumite texte constituționale sunt scrise pentru o lume ideală”

Constituția României din 1991, a continuat Robert Cazanciu, a răspuns momentului nașterii noii democrații românești, când o ordine constituțională s-a prăbușit și a fost construită alta nouă, deschisă spre societatea civilă, în care drepturile și libertățile cetățenilor au fost conjugate în constantele valorilor europene ale democrației constituționale.

„Privind astăzi la Constituția din 1991 putem spune, cel puțin, două lucruri care o definesc: autorii ei au fost, pe de-o parte, tributari ai societății în care fuseseră formați și instruiți profesional, iar pe de altă parte au visat la construirea unei lumi noi, căreia doar îi zăreau contururile, dar nu îi înțelegeau pe deplin nici dialectica surselor de putere, nici dinamica contradictorie a intereselor sociale ce urmau să se manifeste în societate.

De aceea, aș putea spune că anumite texte constituționale sunt scrise pentru o lume ideală, pentru cineva căruia i se cere «să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință”, dar care, în realitate, permit și improvizația sau chiar bunul plac. Avem o Constituție care astăzi este validată doar parțial de cei aproape 35 de ani de viață»”, a mai spus Robert Cazanciu.

„State europene cu democrație consolidată au procedat în ultimii ani la revizuiri constituționale!”

La Congres, fostul ministru al Justiției a făcut o evaluare a revizurii Constituției, în anul 2003, subliniind că „astăzi ne aflăm, cel puțin teoretic, într-un moment constituțional când suntem eliberați de constrângerile obiective ale situației politice din 1989, când legea fundamentală a fost gândită pentru a proteja, în primul rând, statul român”.

Senatorul a explicat care este viziunea sa în legătură cu Legea fundamentală și care sunt ideile de la care, în opinia sa, trebuie să pornească dezbaterea pentru rezizuirea Constituției României la acest moment.

„După părerea mea, o revizuire largă a Constituției sau elaborarea unei Constituții noi trebuie să pornească de la câteva idei fundamentale:

• (i) înțelegerea clară a rolului statului român în context geo-politic european și global, din punct de vedere politic, militar și economic;
• (ii) cunoașterea nevoilor actuale de dezvoltare a națiunii și perspectiva evoluției acestora în următoarele decenii;
• (iii) înțelegerea profilului psihosocial al poporului;
• (iv) cunoașterea tendințelor politice și ideologice manifestate în Europa și în lume (pericolul politicilor și mișcărilor extremiste, pericolul diferitelor provocări ale democrației constituționale);
• (v) gradul de asimilare a valorilor politice europene de către națiunile europene;
• (vi) raporturile între ființa umană și dezvoltarea tehnologică contemporană și tendințele evoluției Inteligenței Artificiale;
• (vii) responsabilitatea statului pentru conservarea mediului înconjurător și utilizarea rațională și prudentă a bogățiilor și resurselor naturale în interes național.

Aș mai spune că ar fi util ca la împlinirea a aproape 35 de ani de la adoptarea actualei Constituții să vedem cum a evoluat România în acești ani, care a fost eficiența reală a Constituției.

Aș scoate în evidență trei categorii mari de posibile modificări: (i) tehnice; (ii) politice; (iii) inovative.

• Prima se referă la unele schimbări de terminologie.
• Cu privire la ultimele două categorii, anul acesta, împreună cu patru profesori universitari, am reeditat Codexul Constituțional, o lucrare apărută inițial în 2014 care reunește constituțiile statelor Uniunii Europene traduse în limba română, la care se adaugă Constituția Republicii Moldova și actele constituționale de bază ale Marii Britanii.

Cartea poate constitui o resursă importantă de cunoaștere a realităților care vin peste noi. Am constatat cu această ocazie că state europene cu democrație consolidată au procedat în ultimii ani la revizuiri constituționale pentru ca norma constituțională să rămână vie și deplin ancorată în noile realități sociale și politice.

Constituționalismul european evoluează destul de rapid, teoriile constituționale parcurg o dinamică accentuată, se caută soluții constituționale noi pentru un răspuns viguros la provocările întâmpinate de democrația constituțională într-o țară sau alta.

În acest cadru, legea fundamentală trebuie să ofere instrumente adecvate, reale de protecție constituțională a cetățenilor. De pildă, Constituția Regatului Țărilor de Jos a fost revizuită pentru a oferi garanții reale de protecție a acelor drepturi fundamentale care pot fi afectate de noile tehnologii.

În anul 2022 a fost inclus în textul Constituției un text similar cu art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului („Art.17 Nicio persoană nu poate fi împiedicată, împotriva voinței sale, să fie audiată de instanțele cărora are dreptul să le sesizeze potrivit legii”).

De curând, Constituția Franței a fost modificată pentru a permite ca prin lege specială să se stabilească condițiile în care se poate întrerupe voluntar cursul sarcinii. Foarte recent, cele două Camere legislative ale Parlamentului Germaniei au adoptat un amendament constituțional care va permite ample investiții în domeniile apărării, protecției civile și siguranței cibernetice.

Exemplele pot continua, dar este cert că există o preocupare a decidenților politici europeni pentru a racorda mai mult textele constituției la nevoile reale ale cetățenilor”, a încheiat fostul ministru al Justiției.

Citește și:

Dan Diaconescu: „George SIMION va intra în manualele de istorie. Presa mondială îl numește aliatul lui Trump”

George SIMION, mesaj de mobilizare pentru susținătorii săi: „Mergem până la capăt”

Dan Diaconescu: „Ceaușescu a fost mai DEȘTEPT decât Iohannis și Băsescu. A oprit Securitatea să recruteze membri PCR”

Moțiunea depusă de AUR și POT împotriva lui Emil Hurezeanu, dezbătută marți în plenul Camerei Deputaților

George Simion, într-un interviu acordat lui Steve Bannon: „I-am ZDROBIT pe globaliști, în România”