Aliații NATO iau în calcul introducerea serviciul militar obligatoriu, pe măsură ce crește amenințarea din partea Rusiei
Aliații NATO iau în calcul introducerea serviciul militar obligatoriu, pe măsură ce crește amenințarea din partea Rusiei, iar soldații din Europa continuă să renunțe.
Eforturile Europei se îndreaptă acum mai mult către convingerea militarilor să nu renunțe la armată și mai puțin pe recrutarea de noi soldați, conform unei analize Politico.
Săptămâna aceasta, ministrul forțelor armate franceze, Sébastien Lecornu, a prezentat un plan de păstrare a personalului de specialitate pentru a-i stimula pe militari să rămână în uniformă
Acest lucru vine la câteva zile după ce un raport anual prezentat parlamentului german a arătat că în 2023, aproximativ 1.537 de soldați au părăsit Bundeswehr, reducând astfel efectivul armatei germane la 181.514 de angajați.
„Aceste discuții există acum în toate capitalele, în toate democrațiile care au armate profesioniste fără recrutare”, a spus Lecornu luni, menționând Regatul Unit și Statele Unite.
„La reuniunile NATO, putem vorbi despre echipamente, dar acum vorbim și despre… nivelul de retenție”, a adăugat el.
Pe măsură ce Europa se rearmează ca reacție la războiul din Ucraina, țări precum Croația se gândesc la readucerea recrutărilor.
Alții, precum Danemarca, plănuiesc să extindă recrutările inclusiv la femei. Germania a renunțat la recrutarea în 2011, dar cum mulți dintre militari sunt în vârstă, există discuții cu privire la reintroducerea unui tip de sistem național de serviciu.
Pentru țările care se bazează pe armate profesioniste, provocarea este de a face forțele armate atractive – ceva care este dificil de realizat în vremuri de șomaj scăzut, concurență acerbă din partea sectorului privat și utilizarea pe scară largă a muncii „de acasă”.
Nu e vorba doar despre bani
În Franța, personalul militar rămâne în forțele armate în medie cu un an mai puțin decât înainte. În Marea Britanie, a existat un deficit anual de angajări de 1.100 de militari – echivalentul a două batalioane de infanterie – chiar dacă guvernul a contractat recrutarea cu ajutorul companiei private Capita.
Banii joacă un rol important în determinarea oamenilor să rămână. Una dintre măsurile emblematice ale planului francez este creșterea pensiilor prin integrarea bonusurilor; se măresc și salariile. Dar problema este că condițiile nu sunt atât de atractive, mai ales că vorbim de multe ore suplimentare și absențe lungi de acasă.
„Problema nu este recrutarea, ci păstrarea, trebuie să păstrăm și familiile”, a declarat amiralul Lisa Franchetti, șeful operațiunilor navale a Marinei SUA, la o conferință la Paris la începutul acestui an.
În Polonia, noul guvern a anunțat majorări salariale de aproximativ 20% în efortul de a menține trupele. Salariul minim lunar pentru un soldat crește de la 4.960 złoty (1.150 EUR) la 6.000 zloty. Ca răspuns la amenințarea tot mai mare din partea Rusiei, armata poloneză a crescut de la 95.000 în 2015 la 215.000 în acest an.
Planul francez include ajutor pentru găsirea de locuințe și accesul la asistență medicală și îngrijire a copiilor.
„Prefer să am mai puține recrutări pentru a îmbunătăți retenția, decât să mergem pe o recrutare în care numărul de persoane reținute să scadă constant”, a declarat Lecornu.
În Germania, ca parte a eforturilor de consolidare a apărării naționale, guvernul vrea să-și ridice numărul de angajați în forțele armate la 203.000 până la începutul anilor 2030 – dar recrutarea crește foarte lent.