Avertismentul nutriționiștilor. Cât îi costă de fapt mâncarea ieftină pe români

„Premisa mea este că este mai bine puţin şi bun. Mai bine puţin şi de calitate decât ceva într-o cantitate mai mare şi prost. Iar când vorbim despre alimente sau anumite tipuri de mâncare, tot timpul eu recomand să ne îndreptăm atenţia spre alimente cât mai clasice. Un piept de pui, o friptură, un grătar, ceva care nu are sosuri, aditivi lucruri adăugate”, a explicat Oana Ciuhureanu.

Riscurile asociate cu alimentele ultra-procesate trebuie luate şi ele în considerare, conform nutriţionistului.

„Vorbim despre dezechilibre metabolice, vorbim de riscul de diabet, hipertensiune arterială, iar când discutăm despre copii şi adolescenţi, trebuie să nu uităm că educaţia alimentară şi nutriţională se învaţă în familie. Iar un copil care este obişnuit cu alimente de tip fast-food, ultra-procesate, când o să iasă din casă, le va alege tot pe acelea, pentru că le cunoaşte gustul atât de bine

Părintele rămân un exemplu. În plus, trebuie subliniat că aceste alimente foarte bogate în zahăr şi grăsimi nu chiar sănătoase produc şi dezechilibre metabolice pe partea de grelină şi leptină, hormonul saţietăţii şi hormonul foamei. Asta înseamnă că copilul nu o să mai simtă senzaţia de saţietate şi o să aibă tendinţa să mănânce mai mult şi mai procesat”, a explicat Oana Ciuhureanu.

„A doua recomandare este să avem mereu la îndemână alimente sănătoase. Dacă la îndemână are legume şi fructe, o să vrea să mănânce aşa ceva, dacă are la îndemână are sertarul cu dulciuri, acel sertar care există în foarte multe case, el se va îndrepta spre ciocolată, chipsuri şi alimente procesate. El mănâncă ceea ce vede şi ceea ce poate să apuce”, a continuat nutriţionistul.

Recomandarea autorului: Un român a dat 70 lei pentru un sandwich cu somon, în aeroport. Cât somon avea, de fapt