Casa Poporului a fost inundată de ploile din ultimele zile. Angajații Parlamentului s-au înarmat cu mopuri și găleți pentru a apăra aleșii de apa care curge din tavan și prin crăpăturile zidurilor

Prin zidurile Palatului Parlamentului plouă de stau angajaţii cu găleţile ca să culeagă apa care intră prin tavan. În două ore, patru găleţi s-au umplut pe jumătate fiecare.

După ce Gândul a semnalat în repetate rânduri craterele din pereţii care despart Camera Deputaţilor de Senat, a venit vremea să vedem şi care sunt efectele acestor crăpături din ziduri.

Se pare că timpul a început să-şi spună cuvântul  sunt mult mai multe şi sunt dispuse pe mai multe etaje.

Afară plouă torenţial, plouă şi în Casa Poporului

În urmă cu 42 de ani, Nicolae Ceaușescu așeza piatra de temelie la cea mai mare clădire civilă din Europa. O construcție care ar fi trebuit să reprezinte simbolul triumfului comunist în România, a ajuns să găzduiască puterea legislativă a țării, cu alte cuvinte, simbolul democrației. Însă Casa Poporului sau Palatul Parlamentului a început să se degradeze văzând cu ochii.

Dacă la nivelul P şi P1 crăpăturile din ziduri erau atât de mari încât puteai strecura două mâini înăuntru cu lejeritate, lucrurile nu stau mai bine nici la etajele superioare. Ba chiar e mai rău şi în special când plouă sau ninge.

Dar la etajul al 7-lea, în zona Camerei Deputaţilor, crăpăturile din zid aduc şi ploile înăuntru, atunci când acestea sunt abundente, precum cele de zilele acestea.

Casa Poporului se apără de ploaie cu patru găleţi şi un mop

Culmea ironiei, chiar lângă zidul prin care plouă înăuntru, se află o uşă pe care stă scris: „Direcția tehnică. Spaţiu tehnic 1717”. Picăturile de apă continuă să se prelingă prin zid şi să umple găleţile puse de femeile de serviciu pe o mochetă pe unul dintre holurile din apropierea lifturilor.

Funcţionarii s-au obişnuit şi trec nepăsători pe lângă. Femeile de serviciu şterg udătura de pe holuri şi aruncă apa strânsă în găleţi în toalete.

„Ambientarea și amenajarea spațiilor interioare (săli, saloane, cabinete, birouri și spații circulate – holuri) se realizează de către personalul Direcției administrative și al Centrului Internațional de Conferințe, în funcție de activitatea zilnică desfășurată în aceste spații, de bugetele alocate și dacă legislația permite achiziționarea de obiecte de mobilier, covoare, mochete, flori, etc.(în interior)

 Serviciile de întreținere și curățenie din Camera Deputaților se realizează cu personal și mijloace proprii de către Direcția administrativă. Astfel, spălatul covoarelor are loc semestrial, în timpul vacanțelor parlamentare și ori de câte ori este necesar,  cu aspiratoare profesionale cu funcție de aspirare și spălare, iar spălatul perdelelor se efectuează de două ori pe an”, ni s-a transmis din partea Biroului pentru Informare Publică și Relația cu Societatea Civilă a Camerei Deputaţilor, în urmă cu opt luni.

Femeile de serviciu repun recipientele sub zidul crăpat prin care se vede cum şerpuieşte în clădire apa de ploaie şi aşteaptă să vină vremuri mai uscate.

Am filmat două zile la rând cum o clădire emblematică a unei naţii a fost învinsă de o ploaie torenţială de care încearcă să se apere cu câteva găleţi şi un mop, mânuite de nişte femei de serviciu care încearcă să mai salveze ceva din măreţia destinului pentru care a fost ridicată Casa Poporului.

Licitaţia pentru reparaţii, din 2023, se ridică la aproape 3 milioane de euro

În 2023, s-a licitat o sumă de aproximativ 3 milioane de euro pentru reparații la infrastructura din curtea clădirii.

Facturile la energie electrică au depăşit, în 2025,  250.000 de euro lunar.

În acest sens, încă din anul 2024, a fost realizată expertiza tehnică privind analiza punctuală din punct de vedere structural a zonei afectate, în raport cu cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, precum și a cauzelor care au produs-o.

Expertiza a relevat faptul că există un ansamblu de cauze, una dintre problemele Palatului Parlamentului fiind tratarea în faza de construcție a rosturilor de dilatare (execuție tributară tehnologiilor și restricțiilor prezente la nivelul anilor ‘80), coroborată cu tasările diferențiale apărute în decursul celor 35 de ani de funcționare, precum și cu efectele unor microseisme”, se arată în răspunsul pentru Gândul.

Reparaţiile au loc „în funcţie de alocaţia bugetară”

Comportamentul clădirii este „urmărit în timp”, în cadrul unui proiect, iar dacă vor avea bani îl vor şi reabilita.

„Precizăm că pentru urmărirea comportării în timp există un proiect privind Urmărirea Tasărilor prin metode topografice la construcția Palatul Parlamentului, parte a proiectului general privind urmărirea comportării în timp a ansamblului de clădiri Palatul Parlamentului.

În funcție de alocația bugetară, după actualizarea proiectului de urmărire a comportării în timp, se vor depune diligențele necesare pentru contractarea lucrărilor de reparații corective”, mai spune administraţia Palatului Parlamentului, pentru Gândul.

Palatul Parlamentului, inițial „Casa Republicii” sau „Casa Poporului”, a fost construit începând cu 1984.

Situat pe Dealul Spirii, este a treia cea mai mare clădire administrativă din lume ca suprafață, după Pentagon şi o clădire din India.

Casa Poporului a fost ridicată exclusiv din materiale provenite din România şi are o suprafață construită la sol de 66.000 mp.

Potrivit informaţiilor disponibile, costurile anuale cu reparațiile curente, securitatea și amenajările exterioare ajung constant la milioane de euro.

Întreținerea și facturile anuale la energie depășesc cu ușurință 10-15 milioane de euro.