Categoria de români cărora li se poate refuza cererea de pensionare. Greșeala pe care mulți o fac: „Nu este de ajuns să scrii asta”

Categoria de români cărora li se poate refuza cererea de pensionare Iată greșeala pe care mulți o fac: „Nu este de ajuns să scrii asta”.

În acest articol, ne referim la cerera de pensie de invaliditate și la motivele care duc la refuz. Pentru început, trebuie spus că, pensia de invaliditate este destinată persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare și a căror capacitate de muncă este diminuată din cauza unei boli sau a unui accident. În acest caz, pot fi afecțiuni legate de activitatea profesională, dar și boli ori accidente care nu au legătură cu munca. În general, acordarea acestei pensii presupune realizarea unor stagii de cotizare contributive.

Existența unui diagnostic nu duce automat la acordarea pensiei de invaliditate, iar capacitatea de muncă este evaluată de medicul expert al asigurărilor sociale. Multe dintre cererile pentru acordarea pensiei de invaliditate ajung să fie respinse. Iată, așadar, cele mai frecvente motive pentru care se întâmplă asta.

„Sunt trei motive frecvente. Primul: medicul expert apreciază că pierderea capacității de muncă nu atinge pragul cerut de lege pentru un grad de invaliditate. Al doilea: stagiul de cotizare nu acoperă minimul cerut de lege în raport cu vârsta, cu excepțiile prevăzute pentru accidentul de muncă și boala profesională”, a explicat avocatul Nicolae Enciu, potrivit Newsweek.

Și felul în care solicitantul își pregătește dosarul medical este important.

„Al treilea, și cel mai ușor de evitat: dosarul medical este subțire, cu investigații vechi, fără scrisori recente de la specialist care să descrie limitările concrete, nu doar diagnosticul”, a mai precizat avocatul.

Cum se poate contesta decizia medicală?

Cei nemulțumiți de rezultatul evaluării trebuie să urmeze pașii care preced și permit adresarea către instanță.

„Contestația are două trepte. Decizia medicală asupra capacității de muncă se contestă în 30 de zile de la comunicare, la cabinetul de expertiză care a emis-o, iar soluționarea revine comisiei medicale regionale de contestații. Decizia comisiei poate fi atacată la instanță în 30 de zile de la comunicare, iar competent este tribunalul, care judecă deciziile comisiilor medicale regionale de contestație”, a explicat avocatul.

Procedura este diferită atunci când nemulțumirea privește decizia emisă de casa de pensii.

„Dacă problema nu e medicală, ci ține de stagiu sau de calcul, se atacă decizia casei de pensii, direct la tribunal, în 45 de zile de la comunicare”, a spus Nicolae Enciu.

Ce trebuie să conțină contestația?

Avocatul le recomandă solicitanților să fie atenți la dovada primirii deciziei și la înregistrarea demersului prin care o contestă.

„Sfatul meu practic: termenul de 30 de zile trece repede, așa că plicul se păstrează, data primirii se notează, iar contestația se depune cu număr de înregistrare”, a spus acesta.

Iar documentele trebuie să descrie concret dificultățile întâmpinate în desfășurarea muncii.

„În contestație nu ajunge să scrii că ești bolnav; trebuie arătat, document cu document, ce nu mai poți face la locul de muncă și de ce. În instanță se poate cere o expertiză medicală judiciară, iar acolo, de multe ori, se văd lucrurile pe care evaluarea inițială le-a trecut cu vederea”, a explicat avocatul.

Așadar, respingerea cererii nu închide posibilitatea obținerii pensiei de invaliditate. Solicitantul trebuie să identifice deci motivul refuzului, să respecte termenul de contestare și să susțină demersul cu documente care arată cum îi este afectată capacitatea de muncă.