Cinci italieni au pus la cale „Afacerea tomata” în România. Cum au pus mâna pe subvenții de 800.000 de euro fără a cultiva nicio roșie și au mutat banii prin cinci firme ca să li se piardă urma

Publicat: 23 02. 2022, 15:20
Actualizat: 23 02. 2022, 15:21
Sursa foto: Profimedia

Cinci italieni sunt acuzați de DNA că au pus la cale „Afacerea tomata” în România. Ei au încasat subvenții de 800.000 de euro, fără a cultiva, însă, nicio roșie. Ulterior, au mutat banii prin cinci firme ca să li se piardă urma.

Cei cinci italieni s-au folosit de patru societăți comerciale deschise de ei în România – SC RENAȘTEREA ACASĂ SRL, SC SEPTEL FARM SRL, SC GREEN MEADOWS SRL și SC VAI VERZI SRL.

Conform rechizitoriului procurorilor, între septembrie 2016 – octombrie 2017, cei cinci cetățeni italieni ar fi constituit un grup infracțional organizat pentru a obține în mod fraudulos fonduri nerambursabile acordate de Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură (A.P.I.A.) pentru cultivarea și comercializarea tomatelor.

Cum au acționat

Pentru a-și duce planul la bun sfârșit, italienii au înființat patru societăți comerciale, prin intermediul aceleiași persoane și utilizând date similare în mare măsură pentru identificarea societăților (sedii, numere de telefon, mandatar) precum și schimbarea sediilor societăților comerciale, la aceeași adresă din municipiul București, conform DNA.

De asemenea, ei au arendat de la aceeași entitate mai multe suprafețe de teren în județul Mehedinți, prin intermedierea acelorași persoane, acest lucru fiind făcut doar formal.

Mai mult, ei au luat credite de la bancă, au făcut operațiuni reciproce de împrumut, derulate între unele dintre societățile comerciale inculpate și au făcut demersuri pentru procurarea și întocmirea de documente justificative false (documente în materie de calitate și conformitate, facturi fiscale, chitanțe în legătură cu achizițiile de semințe și comercializare a tomatelor), atașate la dosarele cererilor unice de plată depuse la APIA, documentele fiind similare ca și conținut (cu schimbarea doar a titularului sprijinului financiar).

În urma tuturor acestor demersuri, ei ar fi obținut de la A.P.I.A. subvenții în valoare de 3.902.207 lei (aprox. 800.000 euro) care, după achitarea unor împrumuturi bancare (328.426 lei), ar fi fost transferate în conturile lor și ulterior cheltuite în scopuri personale.

Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură s-a constituit parte civilă.

Ancheta DNA, în colaborare cu autoritățile italiene

„În cauză, în temeiul articolul 13 din Convenția cu privire la asistența judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene din 29 mai 2000 și Deciziei-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind echipele comune de anchetă, a fost încheiată o Echipă Comună de Anchetă cu Parchetul Enna din Sicilia (Italia), unitate care a instrumentat un dosar penal privind fapte conexe săvârșite de către cei cinci cetățeni italieni”, conform procurorilor anticorupție.

În perioada de funcționare a echipei comune, au fost realizate activități procedural penale atât pe teritoriul României, cât și pe teritoriul Italiei.

„În concret, au fost efectuate audieri de persoane, s-au ridicat și transmis documente/bunuri relevante pentru stabilirea situației de fapt în cauză, au fost încunoștințate persoanele vizate de luarea unor măsuri procesuale în cauză.

Totodată, autoritățile italiene au acordat asistență judiciară în vederea identificării bunurilor deținute de către cei cinci inculpați, persoane fizice, pe teritoriul Italiei, și ulterior, prin indisponibilizarea acestora. Astfel, au fost puse sub sechestru, până la concurența prejudiciului reținut în sarcina fiecărui inculpat, atât conturi deschise la bănci din România, cât și proprietăți imobiliare situate în regiunile Enna, Capizi, Messina, Siracuza și Arrezo din Italia.

Echipa comună de anchetă a beneficiat și de sprijinul Eurojust – Agenția Uniunii Europene pentru cooperare judiciară în materie penală – și Oficiului European de Luptă Antifraudă”, transmite DNA.

Italienii au fost trimiși în judecată pentru folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, folosirea cu rea-credință, de bunuri sau a creditului de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect, constituirea unui grup infracțional organizat, fals material în înscrisuri oficiale și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Dosarul se află la Tribunalul București. Deocamdată, nu a fost fixat un termen de judecată în acest caz.