Copiii care consumă multe alimente ultraprocesate prezintă o reacție cerebrală îngrijorătoare, anunță un nou studiu

Un nou studiu sugerează că alimentele ultraprocesate ar putea influența creierul copiilor aflați în plin proces de dezvoltare, într-un mod care favorizează creșterea în greutate, scrie Science Daily.

Cercetători de la USC au studiat 46 de copii cu vârste cuprinse între 7 și 10 ani și au descoperit că aceia care consumau mai multe alimente ultraprocesate prezentau o activitate mai intensă în sistemul de recompensă al creierului atunci când priveau alimente tentante, precum biscuiții sau cartofii prăjiți. Aceste reacții cerebrale amplificate au fost corelate cu o creștere mai pronunțată a masei grase și a indicelui de masă corporală (IMC) un an mai târziu, fapt ce sugerează că sensibilitatea creierului la stimulii alimentari ar putea explica de ce dietele bazate pe alimente ultraprocesate sunt asociate cu obezitatea.

Copiii care consumă mai multe alimente ultraprocesate ar putea prezenta reacții cerebrale mai intense la vederea unor alimente tentante, un fapt care ar putea explica de ce aceste produse sunt asociate cu creșterea în greutate. Un nou studiu, publicat în JAMA Network Open, a constatat că acei copii care au consumat o cantitate mai mare din aceste alimente au manifestat o activitate sporită în sistemul de recompensă al creierului atunci când priveau imagini cu alimente apetisante. Reacțiile au mai fost asociate și cu o creștere a masei grase corporale în cursul anului următor.

Alimentele ultraprocesate include produse ca cerealele pentru micul dejun, pâinea ambalată și supele instant. Multe dintre ele conțin îndulcitori artificiali, coloranți și alte ingrediente utilizate rareori în gătitul de acasă. Aceste produse constituie o parte semnificativă din alimentația copiilor, reprezentând aproximativ 67% din caloriile consumate de copiii din Statele Unite.

Cercetările anterioare au asociat consumul de alimente ultraprocesate cu obezitatea, diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare. Cu toate acestea, oamenii de știință încearcă încă să înțeleagă procesele biologice care ar putea explica aceste legături. Noul studiu a combinat imagistica prin rezonanță magnetică (IRM), evaluări ale dietei și măsurători ale compoziției corporale în cazul copiilor, pentru a explora dacă răspunsul creierului la alimente ar putea juca un rol.

„Creierul copiilor este încă în dezvoltare, obiceiurile sunt în curs de formare, iar preferințele alimentare sunt încă în proces de stabilire. Este o perioadă importantă, în care creierul este foarte sensibil la alimente și la mediul alimentar”, a declarat autorul principal al studiului, Kathleen A. Page, medic, profesor de medicină și pediatrie și co-director al Diviziei de Endocrinologie și Diabet din cadrul Keck School of Medicine a USC. „Suntem interesați în mod special să înțelegem aceste procese la copii, deoarece considerăm că o intervenție timpurie ar putea face o diferență reală.”

Scanările cerebrale arată o legătură cu o viitoare creștere în greutate

Pentru a investiga aceste conexiuni, echipa de cercetare a studiat 46 de copii cu vârste cuprinse între șapte și 10 ani, incluși în studiul în desfășurare „BrainChild”, care analizează factorii ce contribuie la apariția diabetului și a obezității. La începutul cercetării, toți participanții aveau o greutate sănătoasă, ceea ce le-a oferit oamenilor de știință oportunitatea de a investiga potențiale semne de avertizare înainte de apariția excesului ponderal.

La începutul studiului, copiii au fost supuși unor scanări cerebrale în timp ce priveau imagini cu alimente apetisante (cum ar fi biscuiți sau cartofi prăjiți). În plus, cercetătorii au colectat informații despre dieta acestora și au înregistrat mai mulți indicatori de sănătate, inclusiv indicele de masă corporală (IMC), procentul de grăsime corporală și circumferința taliei. După un an, echipa a măsurat din nou acești parametri fizici pentru a identifica eventualele schimbări.

Scanările cerebrale au scos la iveală un tipar semnificativ. Copiii care consumau cantități mai mari de alimente ultraprocesate prezentau o activitate mai intensă în striatul dorsal atunci când priveau imagini cu alimente. Această zonă a creierului contribuie la reglarea sistemului de recompensă și a motivației, fiind, prin urmare, extrem de relevantă pentru modul în care oamenii reacționează la alimentele dorite.

În cazul copiilor care au prezentat reacții mai puternice în această regiune a creierului, s-a mai observat și o creștere mai pronunțată a IMC-ului și a procentului de grăsime corporală pe parcursul anului următor. Astfel, rezultatele sugerează că o sensibilitate sporită la indiciile legate de alimente ar putea fi un factor care leagă dietele bazate pe alimente ultraprocesate de o creștere ulterioară în greutate.

Cum poate influența activitatea centrilor de recompensă din creier cantitatea de grăsime corporală

La finalul studiului, copiii care au consumat mai multe alimente ultraprocesate au prezentat, în general, un indice de masă corporală (IMC) mai mare, un procent mai ridicat de grăsime corporală și o circumferință a taliei mai mare.

Cercetătorii au analizat apoi dacă diferențele în activitatea cerebrală ar putea contribui la explicarea acestor corelații. Atunci când au ajustat analiza pentru a lua în considerare reacțiile copiilor la nivelul striatului dorsal, legătura dintre consumul de alimente ultraprocesate și IMC a scăzut cu 31%. Corelația corespunzătoare cu procentul de grăsime corporală a scăzut cu 44%.

Aceste reduceri sugerează că răspunsul creierului la recompensă ar putea explica, parțial, legătura dintre consumul de alimente ultraprocesate și modificările compoziției corporale. Cu toate că rezultatele nu demonstrează că aceste alimente alterează direct funcționarea creierului, acestea oferă o posibilă explicație biologică pentru o corelație observată în cercetări anterioare.

„Acest studiu merge dincolo de simpla constatare că alimentele ultraprocesate contribuie la creșterea în greutate”, a declarat Page. „Ne oferă, de fapt, o perspectivă asupra mecanismelor neurobiologice prin care aceste alimente ar putea fi legate, în timp, de compoziția corporală.”

Există, însă, și limitări importante care trebuie luate în considerare. Deoarece studiul a fost unul observațional, acesta nu poate stabili dacă consumul de alimente ultraprocesate cauzează direct o activitate cerebrală intensificată sau o creștere în greutate. Rezultatele indică existența unor legături între acești factori, însă sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina dacă unul dintre aceștia îl cauzează pe celălalt.

Page intenționează să abordeze această chestiune într-un viitor studiu de intervenție. Între timp, studiul BrainChild va continua să urmărească participanții pe măsură ce traversează perioada pubertății și intră în etapa de început a vieții adulte. Monitorizând, în timp, dezvoltarea creierului, compoziția corporală, obiceiurile alimentare și starea generală de sănătate, cercetătorii speră să obțină o imagine mai clară a modului în care nutriția din timpul copilăriei poate influența sănătatea pe termen lung.