Cum se apără Viorel Pașca, patronul Azilelor Groazei din Bihor: ”Vreau dovada. Ce prostii sunt astea”
Viorel Pașca și familia acestuia au fost aduși la Tribunalul București, unde a fost dezbătută propunerea arestării preventive a acestora, la cererea DIICOT. Liderul grupării care se ocupa în mod presupus defectuos de îngrijirea a sute de bătrâni fără autorizații și forme legale în Bihor a făcut câteva declarații.
Viorel Pașca: ”Toți bolnavii au fost trimiși de instituțiile statului la Dumbrava”
Întâmpinat la Tribunal de activistul Marian Ceauseșcu, Pașca s-a apărat și a transmis că acuzațiile care îi sunt aduse nu sunt adevărate, insinuând că, de fapt, cineva vrea să îi facă rau. De asemenea, Viorel Pașca a susținut că instutițiile statului nu au intervenit niciodată și nici miniștrii cărora bărbatul spune că le-a scris.
”Dacă mă lăsați, vă spun tot ce vreți, pentru că eu n-am nimic de ascuns.
(n.r. despre acuzațiile de abuzuri sexuale) Nu sunt adevărate. Măi, oameni buni, nu e adevărat ce se spune acolo.
(n.r. dacă crede că cineva vrea să-i facă rău) Da, dar nu știu cine. Eu am scris instituțiilor de un an, miniștrilor, pe Facebook și pe e-mail: «Vă rog, veniți să-i luați, dacă credeți că nu sunt în regulă.» Și n-au venit. Când termin, vă spun tot, că eu n-am nimic de ascuns.
(n.r. despre instituțiile statului) Niciodată nu mi-au dat un leu. Dar toți bolnavii au fost trimiși de instituțiile statului la Dumbrava. În cimitir au fost îngropați și n-a fost nimic ilegal: cu Primăria, cu medic, cu constatatori. Vreau dovada. Ce prostii sunt astea?”, a declarat Viorel Pașca.
Acuzațiile DIICOT în dosarul azilurilor groazei din Bihor
DIICOT arată că exploatarea victimelor nu ar fi implicat violență fizică, ci dependența acestora de îngrijitori. Persoanele vulnerabile ar fi fost menținute într-o stare de control prin nevoia de hrană, adăpost și tratament. Potrivit anchetatorilor, o aparentă activitate umanitară ar fi fost folosită pentru a atrage donații și încrederea publicului.
În realitate, gruparea ar fi obținut foloase materiale din pensiile și beneficiile sociale ale victimelor. Prejudiciul estimat depășește 13 milioane de lei.
Unele persoane decedate în centrele grupării ar fi fost îngropate pe un teren din apropierea unui cimitir greco-catolic. Anchetatorii susțin că membrii rețelei ar fi încasat ajutoarele de înmormântare. Potrivit Mihaelei Melconian, vulnerabilitatea victimelor a fost folosită ca principal instrument de exploatare. DIICOT arată că astfel de cazuri sunt greu de depistat, deoarece se ascund în spatele unor aparente activități de ajutor umanitar.
DIICOT a transmis că acțiunea are două direcții principale. Primul obiectiv este protejarea și salvarea victimelor. Al doilea vizează strângerea probelor pentru documentarea activității infracționale. Anchetatorii urmăresc și identificarea tuturor persoanelor implicate.