Dacă ai asta acasă, te îmbogățești! Cu câți lei se vinde un timbru „Cap de bour de 5 parale” în 2022
Pasionații de filatelie pot cumpăra un timbru dintr-a doua emisiune de mărci poștale din spațiul românesc la un preț destul de piperat.
„Cap bour. Emisia 2, stare foarte bună. Prețul este negociabil, mai multe detalii la telefon”, arată anunțul publicat pe o platformă de mica publicitate
Prețul cerut este de 2.000 de euro.
Timbrul are o „vârstă” de cel puțin 160 de ani.
Care este prima emisiune de mărci poştale româneşti?
Primul timbru din lume a apărut în Marea Britanie şi s-a numit Penny Black. Optsprezece ani mai târziu, la 15 iulie 1858 a apărut prima emisiune de mărci poştale româneşti intitulată Cap de bour, potrivit unei scurte prezentări a istoriei mărcilor poștale elaborată de Romfilatelia.
Emisiunea a fost tipărită în Moldova şi reproduce semnul heraldic de pe stema statului. Prima emisiune de mărci poştale din spaţiul românesc este formată din patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale.
Emisiunea Cap de bour, tipărită la 15 iulie 1858 și pusă în circulaţie la 22 iulie 1858 (a fost retrasă în luna octombrie 1858). La data punerii în circulaţie a emisiunii, cursul de schimb reprezenta 108 parale (para – mică monedă turcească de argint care a circulat și în Ţările Române în sec. XVIII-XIX) pentru un franc francez. Tarifele de poștă preluate după modelul Franţei – 25 cenţi, 50 cenţi, 75 cenţi și un franc – au avut corespondentul valorilor nominale ale timbrelor, respectiv 27, 54, 81 și 108 parale. Desenul timbrelor, imprimat pentru fiecare valoare nominală cu un clișeu metalic individual, redă capul de bour, element al stemei Moldovei, alături de goarna poștală, o stea cu cinci colţuri, legenda PORTO SCRISOREI, scrisă cu litere chirilice, și valoarea nominală în parale. Toate elementele sunt înscrise într-un cerc cu diametrul de 19,5 mm la valorile de 27 și 54 parale, 19,75 mm la valoarea de 81 parale și 20,25 mm la valoarea de 108 parale, arată sursa citată.
Ulterior, cea de-a doua emisiune Cap de bour a fost pusă în circulaţie concomitent cu introducerea tarifului poștal unic, la 1 noiembrie 1858 și retrasă la 1 mai 1862. Formată din trei mărci poștale cu valori nominale de 5, 40 și 80 parale, emisiunea prezintă schimbări ale desenului faţă de prima emisiune: capul de bour și goarna poștală au o altă reprezentare, steaua are șase colţuri în loc de cinci, legenda PORTO SCRISOREI sau PORTO GAZETEI este scrisă cu litere latine, alfabetul chirilic păstrându-se la scrierea prescurtată PAR (parale). Întregul ansamblu grafic este înscris nu în cerc, ci într-un dreptunghi ușor rotunjit la colţuri. Colile tipărite prezentau tot 32 de mărci poștale cu opt perechi de „tęte-bęche” pe centrul lor. Hârtia, de provenienţă engleză, era subţire, aproape transparentă, azurată sau gălbuie.
Mărcile poștale ale ambelor emisiuni au fost nedantelate și au intrat în lista marilor cotaţii internaţionale. De menționat faptul că, după apariţia mărcilor poștale ale Moldovei din anul 1858, alte ţări i-au urmat exemplul, astfel: Grecia (1861), Turcia (1863), Serbia (1866), Ungaria (1871), Muntenegru (1874), Bulgaria (1879), Albania (1913).
În Anul Centenar al Marii Uniri de la 1918, în contextul aniversării a 160 de ani de la prima emisiune de timbre românești, Romfilatelia a introdus în circulaţie emisiunea de mărci poștale Ziua Mărcii Poștale Românești – Premiere filatelice.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,50 lei este ilustrat timbrul primei emisiuni de mărci poștale de la 1858, Cap de bour (cu valoarea de 27 parale). Cel de-al doilea timbru, cu valoarea nominală de 2 lei, redă primul timbru cu grafie latină PORTO GAZETEI.