Dieta lui Arsenie Boca | Ce trebuie să mănânci ca să fii sănătos tun

Persoanele care vor să scape de câteva kilograme în pus urmează tot felul de diete, dar uneori fără să țină cont și de recomandările unui medic. Mai ales că ar trebui să ținem cont și de sănătate, nu doar de felul cum arătăm.

Mai ales că orice schimbare de regim alimentar produce un stres organismului și îl suopune anumitor riscuri. Un nutriţionist ştie cum să ajusteze dieta în funcţie de răspunsul dat de organism şi de obiectivele propuse, oferind astfel un regim personalizat. În concluzie, restricţiile pe care le impune o dietă nu trebuie să afecteze funcţionarea organismului.

E adevărat că uneori ținem regim alimentar şi atunci când suntem bolnavi, pentru a ajuta organismul să se refacă, dar există și unele afecțiuni când putem ţine regim şi toată viaţa.

Postul e tot un fel de regim alimentar

Postul este tot un fel de regim alimentar, iar boala, aşa cum o vede Părintele Arsenie Boca, este una a „ochiului care vede”, a „minţii” necurate, o boală a patimilor.

Adevărul din spatele unui „regim alimentar” care „să usuce” este făcut cunoscut de Părinte ca unul care toată viaţa a mâncat foarte puţin şi atunci numai legume.

Arsenie Boca era cunoscut în rândul călugărilor şi al credincioşilor printr-un regim de viaţă sever şi multă asceză (mod de viață care exclude excesul sau compromisul). Mai mult, era convins că „oamenii care s-au apropiat de Dumnezeu şi-au smerit sufletul numai cu „rugăciune şi post”.

„Războiul stomacului e primul război pe care l-a pierdut omul (în rai) şi prima biruinţă a diavolului”, spunea Părintele Arsenie Boca în cartea sa, „Familia creştină”.

De altfel, Arsenie Boca – supranumit și „Sfântul Ardealului” – avea serioase cunoştinţe medicale și a abordat cu precădere două teme esențiale în lucrările sale: rugăciunea şi postul.

Arsenie Boca, carea ducea o viaţă destul de severă, spunea într-o altă carte a sa, „Din învăţăturile Părintelui Arsenie Boca. Familia creştină”, ce crede despre consumul de carne şi grăsimi:

„Cine nu se leapădă de carne şi de grăsime repede va fi încolţit de mânie şi de desfrânare, celelalte două laturi ale lăcomiei stomacului. Şi să vedeţi cum: mâncarea de carne, şi mai ales mâncată cu împingerea necurată a poftei, ca sa se facă sânge are nevoie de fiere, care este o otravă – veninul nostru. Fierea aceasta topeşte carnea şi grăsimea, întocmai cum topeşte soda slănina, când fac femeile săpun. Fierea e o otravă tare. Dacă sporeşte mâncarea de carne, sporeşte şi otrava, cu care trebuie topită carnea. Şi atâta sporeşte otrava, încât nu mai încape în beşica ficatului, şi atunci simţi dureri la capătul pieptului, căci stă beşica să crape de plină. Fierea câtă nu încape, umblă prin sânge de sus în jos fără rost şi, otravă cum e, atacă nervii, îi slăbeşte, şi de aici vine nerăbdarea, de aici vine nervozitatea, de aici mânia. Din fierea care atacă nervii. Aici e cheia, de ce se supară unii aşa de uşor, din nimicuri, din fleacuri; să moară de supărare că le e plin sângele de fiere şi ei la rândul lor îi chinuie pe alţii(…). Toate se tămăduiesc de la sine, înlăturând pricina care le-a adus, curăţind sângele prin post. Căci toate bolile sunt cu putinţă, dacă sângele este otrăvit. Vrei să te însănătoşeşti? Fă calea întoarsă. Deci luaţi aminte la ce mâncaţi. Căci uite aşa pedepseşte Dumnezeu nesocotirea postului, cu boala, şi încă multe fără leac, cum de pildă e cancerul sau racul – care se face din mâncarea foarte deasă a creierului de dobitoace, de aceea este mai mult boala orăşenilor şi a măcelarilor de la sate. Paralizia sau slăbiciunea unei jumătăţi de trup, tot din nesocotirea postului se trage”, a scris „Sfântul Ardealului”.