DOSARUL NORDIS la faza contestațiilor. Apelurile făcute de Laura Vicol și Vladimir Ciorbă se judecă la Curtea Supremă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) judecă, joi, 13 februarie, apelurile în cazul inculpaţilor din Dosarul Nordis, între care Laura Vicol, fost parlamentar PSD, şi soţul său, Vladimir Ciorbă. Măsurile preventive dispuse de Curtea de Apel Bucureşti au fost contestate de nouă dintre cei 11 inculpaţi din dosar, cinci dintre aceştia fiind arestaţi preventiv, trei în arest la domiciliu şi trei aflaţi sub control judiciar.

La rândul său, DIICOT, care a cerut arestarea preventivă a întregului lot de 11 inculpaţi, a contestat măsurile preventive dispuse de instanţă în cazul celor şase aflaţi în arest la domiciliu sau sub control judiciar.

Astfel, Laura Cătălina Vicol Ciorbă, Vladimir Răzvan Ciorbă, Gheorghe Emanuel Poştoacă, Nicolae Cristian Poştoacă şi Florin Alexandru Poştoacă au contestat măsura arestului preventiv. Măsurile preventive dispuse de instanţă au fost contestate şi de alţi patru inculpaţi, din care trei (Bogdan Adalbert Şaitoş, Sanda Răileanu şi Oana Claudia Oprea) aflaţi în arest la domiciliu şi unul (George Marian Ivan) aflat sub control judiciar. Doi dintre inculpaţii aflaţi sub control judiciar (Cristian Andrei Matei şi Gabriela Alina Vasile) nu au contestat măsura.

PODCAST ALTCEVA General Emil Străinu dezvăluie ce a descoperit după ce a înconjurat Cercul Polar de cinci ori: „Acolo, se spune că a căzut vestitul OZN”

19:54

ALEGERI 2025 Jandarmeria Capitalei: SESIZARE față de ecranul de mari dimensiuni de la mitingul organizat de Nicușor Dan

19:46

În schimb, în cazul celor doi şi al altor patru inculpaţi (Şaitoş, Răileanu, Oprea şi Ivan) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – a constestat măsurile dispuse de Curtea de Apel Bucureşti, care a respins propunerile de arestare preventivă a acestora.

Toate contestaţiile vor fi luate în discuţie de către judecătorii instanţei supreme joi, 13 februarie, la ora 14.00. Iniţial, termenul pentru judecarea acetor contestaţii fusese stabilit pentru miercuri, 12 februarie, ora 12.00, însă a fost modificat.

Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, arestați pentru 30 de zile în dosarul Nordis

Miercurea trecută, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au admis propunerea procurorilor DIICOT privind arestarea preventivă pentru 30 de zile a cinci dintre inculpaţii din Dosarul Nordis, respectiv Laura Cătălina Vicol Ciorbă, Vladimir Răzvan Ciorbă, Gheorghe Emanuel Poştoacă, Nicolae Cristian Poştoacă şi Florin Alexandru Poştoacă.

Potrivit deciziei instanţei, aceştia ar urma să rămână în arest preventiv până la data de 6 martie, inclusiv.

Alte trei persoane, Bogdan Adalbert Şaitoş, Sanda Răileanu şi Oana Claudia Oprea, au fost arestate la dimiciliu şi trei, Cristian Andrei Matei, Gabriela Alina Vasile şi George Marian Ivan, au fost plasate sub control judiciar.

Totodată, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au respins propunerea de arestare preventivă în cazul inculpaţilor Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea,Bogdan Adalbert Şaitoş, Cristian Andrei Matei, Gabriela Alina Vasile şi Gheorghe Marian Ivan. În cazul lui Răileanu, Oprea şi Şaitoş, instanţa a dispus arestul la domiciliu pentru 30 de zile, din 5 februarie până în 6 martie, inclusiv. Instanţa a stabilit şi mai multe măsuri pentru inculpaţii arestaţi la domiciliu, între care aceea de a nu comunica între ei sau cu maertorii din dosar.

În cazul inculpaţilor Cristian Matei, Gabriela Vasile şi George Ivan, Judecătorii au dispus măsura preventivă a controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, până la data de 5 aprilie, inclusiv.

În 4 februarie, au fost reţinute 11 persoane, între care Laura Vicol şi Vladimir Ciorbă, acuzate de constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.

Poliţia Română a anunțat că în Dosarul Nordis a fost dispusă măsura sechestrului asigurător asupra a 201 imobile – apartamente şi case – , cinci spaţii comerciale, 22 de terenuri, 11 autoturisme, părţi sociale şi acţiuni. De asemenea, au fost blocate 48 de conturi bancare deschise pe numele unor persoane fizice şi juridice.

De ce este acuzată Laura Vicol în afacerea Nordis

Potrivit documentelor consultate de Gândul procurorii o acuză pe Laura Vicol de constituire a unui grup infracțional organizat în varianta aderării și sprijinirii, “constând în aceea că începând cu anul 2018 a aderat la grupul infracțional inițiat și constituit de Ciorbă Vladimir Răzvan, Poștoacă Gheorghe Emanuel și Mihai Alexandru, la care au aderat și alte persoane, care a funcționat până în luna ianuarie 2025, specializat în săvârșirea infracțiunilor de delapidare cu consecințe deosebit de grave, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor

• având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general și spălarea banilor, prin conceperea și punerea în practică a unui mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub umbrela mai multor societăți, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți-cumpărători, delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor către bugetul de stat și stabilirea cu rea rea-credință a taxelor (T.V.A.)
• având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general cauzându-se prejudicii societăților, clienților cumpărători și bugetului de stat, fondurile ilicite astfel obținute fiind supuse procesului de spălarea banilor și l-a sprijinit prin încasarea de sume de bani din patrimoniul societăților în conturile personale sau al societăților la care avea calitatea de asociat, fonduri de care a beneficiat și prin efectuarea de operațiuni subsumate spălării banilor, având cunoștință de caracterul ilicit al demersurilor desfășurate.”

Cinci milioane de euro cheltuiți pe autoturisme de lux în patru ani

„Achiziția de autoturisme, în special cele de lux (branduri de nișă – Ferrari, Bentley, Rolls Royce) a generat cheltuieli de 19.336.134 lei și 965.391 euro.

Complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată

De asemenea, Laura Vicol este acuzată și de complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată “constând în aceea că în perioada 2019-2024 cu intenție, în baza aceleași rezoluții infracționale, la intervale diferite de timp, în mod repetat, i-a sprijinit pe numiții Ciorbă Vladimir Răzvan și Poștoacă Gheorghe Emanuel în săvârșirea infracțiunilor de delapidare prin încasarea de sume de bani (49.052.539,01 lei), în mod direct, sau indirect (prin intermediari Ciorbă Vladimir Răzvan, Ivan Maria, Ciorbă Gheorghe, Saitoș Bogdan Adalbert) în conturile personale și în conturile societăților la care avea calitatea de asociat, în baza unor documente cu aparență de legalitate pentru operațiunilor bancare (contracte de împrumut, restituire împrumut, încasare dividende, avans, avans salarii, salarii, contracte, facturi și alte înscrisuri) de natură să justifice externalizarea sumelor de bani.”

Procurorii DIICOT au confiscat peste 50 de dispozitive informatice

„În urma perchezițiilor efectuate au fost identificate și ridicate peste 50 de sisteme informatice și dispozitive de stocare a datelor (laptopuri, tablete, un server, memory stick-uri și hard-diskuri externe), telefoane mobile, sume de bani în lei, euro și alte monede, înscrisuri, obiecte de lux ( ceasuri, bijuterii și genți ce poartă însemnele unor mărci cunoscute), precum și alte mijloace de probă.”, se arată în comunicatul instituției.

Azi, cele 11 persoane reținute, printre care și Laura Vicol alături de Vladimir Ciorbă se vor prezenta în fața instanței Curții de Apel cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.

„Astăzi, urmează să fie sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București cu propunerea de arestare preventivă a inculpaților reținuți, pentru o perioadă de 30 de zile.”, mai arată sursa citată.

Reacția Laurei Vicol după descinderile DIICOT

„A început spectacolul”, a fost reacția Laurei Vicol, soția lui Vladimir Ciorbă, patronul Nordis, după ce procurorii DIICOT au anunțat că fac zeci de percheziții în România și Monaco.

Reacția ei vine după ce DIICOT a anunțat că fac zeci de percheziții în România și Monaco. Surse judiciare spun pentru MEDIAFAX că este vorba despre cazul Nordis, companie al cărei patron este Vladimir Ciorbă, soțul Laurei Vicol.

Cum funcționa „schema Nordis”

În luna octombrie 2024, publicația Recorder a dezvăluit că Nordis a încasat în ultimii ani sume uriașe în avans de la oameni care, deși au plătit integral apartamente, nu au mai intrat în posesia lor.

În unele cazuri, arată jurnaliștii, aceleași apartamente au fost vândute de mai multe ori către diferite persoane. Asociatul principal al Nordis este Vladimir Ciorbă, soțul Laurei Vicol, deputată PSD și până de curând președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților.

Vladimir Ciorbă l-ar fi denunțat pe primarul din Sinaia

Potrivit unor surse judiciare, în 2021, primarul din Sinaia, Vlad Oprea, ar fi primit mită aproape 240.000 de euro de la patronul companiei Nordis ca să îi elibereze un PUZ (plan urbanistic zonal, n.red.), pentru complexul rezidenţial Nordis Sinaia.

Primarul ar fi fost denunţat la DNA de Vladimir Ciorbă, patronul companiei Nordis şi soţul fostei deputate PSD Laura Vicol. Ciorbă ar fi formulat denunţul toamna trecută după investigaţia Recorder privind afacerea Nordis, conform acelorași surse, preluate de G4Media.

Procurorii susțin că liderii grupului infracțional organizat au încasat de la clienți peste 195 milioane euro

Notarul Ioana Băsescu ar fi furnizat date și documente procurorilor, potrivit informațiilor G4Media.  Mai exact, procurorii susțin că liderii grupului infracțional organizat au încasat de la clienți suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro) ca avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier).

Fondurile astfel constituite au fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional organizat, transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar și diverse cheltuieli voluptorii, în suma de aproximativ 346.000.000 lei și 2.400.000 euro.

Procurorii instrumentează un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor.

DIICOT îi acuză pe suspecți că din 2018, trei dintre suspecți au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și stabilirea cu rea-credință a taxelor.

Comunicat DIICOT, privind perchezițiile din DOSARUL NORDIS

„Astăzi, 3 februarie 2025, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală împreună cu ofițeri din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, pun în aplicare 65 de mandate de percheziție domiciliară pe teritoriul României și a Principatului Monaco (63 pe raza municipiului București și a județelor Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița Năsăud și Prahova), într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.

Cercetările efectuate până la această dată, vizând un număr de 72 de suspecți (40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice) au relevat că, începând cu anul 2018, trei dintre suspecți au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și stabilirea cu rea-credință a taxelor (T.V.A.), având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general cauzându-se prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat. Fondurile financiare ilicite astfel obținute au fost supuse procesului de spălarea banilor.

Din investigațiile efectuate a rezultat că eșalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor (aflate în relație de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare și au sprijinit-o activ, prin diverse modalități, sub controlul și îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracțional organizat, pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuții de a întocmi documentația aferentă operațiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentare, intabulare sau consultanță juridică (notari și avocați) și de a încasa sume de bani provenite din săvârșirea infracțiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative.

Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019-2024 liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a 5 societăți comerciale, au încasat de la clienți persoane fizice sau juridice cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro). Fondurile astfel constituite au fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional organizat, transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar și diverse cheltuieli voluptorii, în suma de aproximativ 346.000.000 lei și 2.400.000 euro.

În primele două situații, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor a avut la bază pretinse documente justificative, care să dea aparența legalității operațiunilor prin care sumele de bani au ieșit din patrimoniul societăților (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părți sociale, respectiv înființarea și/sau preluarea a zeci de societăți pentru a simula operațiuni economice, astfel încât fonduri consistente având ca proveniență avansurile achitate de către clienți să poate fi externalizate sub aparența unor contracte de prestări servicii sau achiziții de bunuri). Indiferent de traseul parcurs, sumele de bani au urmat aceeași destinație, conturile membrilor grupării și retragerea în numerar.

În același interval de timp, suspecții au indus în eroare, cu ocazia executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiționale și contracte de vânzare cumpărare având ca obiect imobile (apartamente) în cadrul unor ansambluri rezidențiale, mai multe persoane fizice și juridice, în mod direct sau indirect, prin intermediul angajaților societăților cu atribuții în vânzări, prin prezentarea ca adevărată a unor fapte mincinoase constând în finalizarea unor etape ale proiectelor, predarea apartamentelor către un număr mare de clienți, afirmarea unor procente mari de vânzări, respectiv epuizarea acestora, amânarea nejustificată și repetată a semnării contractelor prin prezentarea deformată a realității obiective și prin presarea clienților cumpărători să accepte alte termene și condiții dezavantajoase, invocarea unor impedimente inexistente la semnarea contractelor (neplata taxelor și impozitelor, argumente false privind întârzierea lucrărilor – vreme nefavorabilă, pandemie sau conflictul armat de la granița cu Ucraina).

Manoperele frauduloase folosite de membrii grupării de criminalitate organizată în raport cu clienții au constat și în vânzarea imobilelor către alte persoane, condiționarea semnării contractelor de vânzare-cumpărare de asumarea unor noi obligații neinserate inițial în promisiunea de vânzare, cum ar fi cedarea folosinței locuințelor pe o perioadă lungă de timp, intenția de a folosi apartamentele edificate în interes propriu – pentru funcționarea hotelului, grevarea imobilelor de sarcini în favoarea unor terțe persoane sau membri ai grupării fără notificarea clientului , interdicția notării la cartea funciară a promisiunilor de vânzare-cumpărare, asumarea în scris a obligației de a nu face aprecieri publice asupra oricărui aspect al relațiilor contractuale sub sancțiunea plății unor daune de valori mari care descuraja orice demers judiciar al clienților.

Suspecții au recurs, de asemenea, la recompartimentări ale imobilelor pentru a îngreuna identificarea apartamentelor care au făcut obiectul promisiunilor de vânzare, obstrucționarea accesului clienților în șantiere pentru a verifica stadiul lucrărilor, vânzarea în bloc a unui număr mare de apartamente către propriile societăți urmată la scurt timp de rezoluțiunea vânzării, în scopul needificării și/sau nepunerii la dispoziția clienților a imobilelor contractate. Astfel, membrii grupării de criminalitate organizată au produs pagube materiale substanțiale clienților, corelativ cu obținerea de către ei a unor foloase patrimoniale injuste .

În baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat și la intervale diferite de timp, liderii grupului infracțional au dispus efectuarea în documentele contabile ale firmelor (persoane juridice cu calitatea procesuală de suspect) de operațiuni fictive de achiziții, în scopul diminuării bazei impozabile și deducerii ilegale a taxei pe valoare adăugată”, sunt precizările procurorilor DIICOT.

CITEȘTE ȘI:

SCANDALUL Nordis ia amploare! Decizie privind CONTESTAȚIA edilului din Sinaia / Vladimir Ciorbă, cel care l-ar fi denunțat, audiat și el la DIICOT

Marcel Ciolacu, despre dosarul NORDIS: Nu am mai comunicat cu familia Vicol-Ciorbă de peste doi ani

Marcel Ciolacu: „Eu sunt omul negru care mi-am PLĂTIT din bani privați. Se discuta acum 3 ani despre Nordis, despre așa ceva?”

Ce spun angajații Nordis despre Laura Vicol în interceptările DIICOT: „Lasă, că a luat GENTUȚE și s-a plimbat bine”

Laura Vicol, scoasă din AREST și transportată la SPITAL. Cu ce probleme de sănătate se confruntă fosta șefă a Comisiei juridice / Care este situația

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele