Selly avertizează în Parlament că industria evenimentelor este la un pas de colaps: „40% din prețul unui bilet se duce pe taxe. Suntem mai impozitați decât jocurile de noroc!”
Aproximativ 40% din prețul unui bilet de concert din România ajunge la bugetul de stat și la diverse organizații prin taxe și contribuții, a atras atenția Andrei Șelaru (Selly), marți, în cadrul unei ședințe a Comisiei de cultură din Camera Deputaților. Prezent în calitate de organizator de evenimente și CEO al festivalurilor Nibiru și Beach, Please!, acesta a susținut că nivelul fiscalității din industria culturală românească este cel mai ridicat din întreaga Uniune Europeană.
Cum s-a ajuns la o povară fiscală de 40% pe bilet. TVA-ul s-a împătrit, și peste el, încă o taxă
Potrivit calculelor prezentate de Selly în fața parlamentarilor, dintr-un bilet care costă 200 de lei, aproximativ 80 de lei merg direct către taxe, fără a ajunge la artiști sau în costurile de producție, sunet și lumini.
„România are cea mai mare povară fiscală la concerte, la evenimente, la festivaluri din întreaga Uniune Europeană. Distanța e atât de mare încât e absolut aberant”, a declarat Andrei Șelaru (Selly).
Acesta a explicat că principalele majorări au venit în ultimii ani, odată cu creșterea TVA-ului pe bilete de la 5% la 21%, nivel care s-a mărit de peste patru ori în decurs de trei ani. Peste această taxă se adaugă 10% pentru drepturi de autor, 2% taxe locale, 2% taxa de patrimoniu, precum și timbrul muzical de 5%.
Organizatorul a subliniat că toate aceste procente sunt calculate raportat la cifra de afaceri, nu la profitul înregistrat, și a criticat destinația timbrului muzical, pe care l-a catalogat drept o taxă parafiscală încasată de entități private în baza legii.
„Dacă ne gândim la marile corporații, a fost o întreagă dezbatere și o întreagă problemă cu acea taxă de 1% din cifra de afaceri. Noi aici suntem taxați 5% pe cifra noastră de afaceri. (…) Vorbim de o taxă care nu merge la statul român, este o taxă parafiscală”, a precizat Andrei Șelaru.
Penalități de 70% și artiști care ocolesc România din cauza taxelor
În cadrul aceleiași intervenții, Selly a semnalat și regimul sancțiunilor aplicate pentru întârzierile la plată, unde penalitățile ajung la 0,2% pe zi, ceea ce echivalează cu aproximativ 70% pe an — o valoare de zece ori mai mare decât dobânda percepută pentru datoriile fiscale obișnuite către stat.
„Este ceva pur și simplu aberant. (…) Noi suntem mai impozitați decât jocurile de noroc!”, a afirmat organizatorul, adăugând că numeroase companii din domeniu se află „literalmente pe marginea prăpastiei”.
Diferențele de fiscalitate fac ca România să fie mult mai puțin atractivă pentru artiștii internaționali comparativ cu alte țări din regiune. În timp ce în România taxele cumulate pe bilet ating 40%, în Grecia nivelul acestora este de 13%, iar în Ungaria de 14%, situație care îngreunează organizarea concertelor cu staruri mondiale pe stadioane precum Arena Națională.
Ce prevede proiectul aflat pe masa deputaților și cine susține reforma
Pentru a reduce presiunea financiară asupra organizatorilor, în Camera Deputaților se află în dezbatere un proiect legislativ care modifică modul de calcul al timbrului muzical. Inițiativa propune înlocuirea cotei procentuale de 5% din prețul biletului cu o sumă fixă de 2 lei pe bilet și 5 lei pe abonament de festival, fără a depăși însă un plafon maxim de 5%. Astfel, pentru un bilet de 200 de lei, valoarea timbrului ar urma să scadă de la aproximativ 10 lei la 2 lei.
Demersul este susținut și de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a descris modificarea drept „o gură de oxigen necesară pentru industria culturală și artiști”. De asemenea, peste 200 de artiști români, printre care INNA, Smiley, Delia și Theo Rose, alături de marii organizatori de festivaluri din țară (Untold, Electric Castle, eMagic, Beach, Please! și Nibiru), și-au exprimat sprijinul pentru adoptarea proiectului.
„Este o ameliorare binevenită și asigură supraviețuirea unor branduri de țară”, a conchis Andrei Șelaru.
După dezbaterile din Comisia de cultură, proiectul legislativ urmează să intre la vot în plenul Camerei Deputaților, for decizional condus de președintele Sorin Grindeanu.