Greenpeace o acuză pe Diana Buzoianu că ascunde hărţile cu cele aproape 2 milioane de hectare de arii protejate. Nicuşor Dan trimite la reexaminare Legea ariilor protejate

Greenpeace îi cere imperativ  Dianei Buzoianu să publice hărţile GIS (n.r sistem de informaţii geografice) „pentru toate cele 1,9 milioane de hectare cartografiate de experți” în 3 ani, de arii protejate, în România.

ONG-ul o acuză pe Buzoianu că „a scos în dezbatere propunerea pentru zonele de protecție strictă din România, iar ce au pus pe masă e de-a dreptul revoltător”.

„În loc de ținta de 10% din teritoriul țării pe care și-au asumat-o, ministerul propune doar 2,54%. Mai mult, din procentul ăsta infim, peste 90% sunt zone care erau deja protejate. Le-au reambalat pur și simplu ca să dea bine în cifre. Suprafața nouă adăugată e de doar 0,25%.

Timp de 3 ani, pe bani publici, experții au cartat 1,9 milioane de hectare de păduri seculare, râuri și pajiști extrem de valoroase. Însă Ministerul le-a dat celor de la Romsilva și ANAR un drept de veto cu privire la protejarea lor. Rezultatul? Romsilva și ANAR au tăiat din pix sute de mii de hectare de pe listă, nu ca să le protejeze mai târziu, ci ca să le poată exploata în continuare fără probleme.

Dacă nu intervenim acum, aceste suprafețe vor fi tăiate și distruse până în 2030, înainte ca statul să se îndure să le protejeze.

 Nu-i putem lăsa să îngroape munca experților în sertare și să ne compromită viitorul. Avem nevoie de păduri reziliente”, scriu cei de la Greenpeace.

ONG-ul cere Ministerului Mediului să publice integral datele şi hărţile GIS pentru toate cele 1,9 milioane de hectare cartografiate de experți. De asemenea, mai solicită oprirea imediată a exploatărilor și intervențiilor pe aceste 1,9 milioane de hectare, ca să nu fie distruse până la desemnare şi publicarea unui parcurs clar, cu termene fixe și asumate, pentru atingerea țintei reale de 10% protecție strictă.

Greenpeace cere ajutorul ecologiştilor în lupta cu Ministerul Mediului

Reprezentanţii ONG-ului cer ecologiştilor să transmită mailuri pe pagina ministerului în care să ceară  publicarea integrală a celor 1,9 milioane de hectare identificate de experți, un moratoriu imediat pe tăieri și un calendar clar pentru protejarea a 10% din țară.”

Potrivit asociaţiei, „2,54% nu înseamnă protecție, ci doar re-etichetarea unor hârtii! Fără un moratoriu pe cele 1,9 milioane de hectare validate de specialiști, pădurile valoroase vor dispărea sub drujbe până în 2030. Publicați hărțile GIS și protejați natura cu adevărat!”

„Romsilva și ANAR nu pot decide în locul legii și al experților. Ministerul Mediului trebuie să publice toate datele din contractul de cartare, să oprească exploatările în zonele identificate și să își asume un plan serios pentru protecția strictă a 10% din teritoriul României.”

Preşedintele Nicuşor Dan a trimis Legea ariilor protejate  la reexaminare, în Parlament

Miercuri, Administraţia Prezidenţială a făcut o cerere de reexaminare a Legii Ariilor Protejate de către Parlament.

         „La data de 25 octombrie 2025, Parlamentul a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru completarea art. 56¹ din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, precum și pentru modificarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului (PL-x nr. 14/2023).

Legea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 56¹ din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, în sensul instituirii posibilității ca, la solicitarea de către beneficiar, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, apelor și pădurilor să poată dispune modificarea limitelor ariilor naturale protejate prin scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate, dacă, pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau decrete de stat, obiective de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind în curs de execuție sau demarate anterior acestei date, în temeiul legislației în vigoare”.

Potrivit preşedintelui Nicuşor Dan, „constatarea constituționalității legii în raport cu criticile formulate nu epuizează analiza pe care Parlamentul este chemat să o realizeze în cadrul reexaminării”.

Preşedintele a formulat câteva obiecţii de neconstituţionalitate în noiembrie 2025, pe marginea acestei legi, în urma cărora Curtea a respins ca neîntemeiate cererile.

Administraţia Prezidenţială a revenit cu solicitare de reexaminare către Parlament, motivând astfel:

„Dincolo de limitele controlului de constituționalitate, considerăm că se impune evaluarea actuală a necesității, oportunității și eficienței soluțiilor legislative adoptate, inclusiv din perspectiva evoluțiilor intervenite de la momentul inițierii propunerii legislative.

Expunerea de motive fundamentează intervenția legislativă, în principal, pe creșterea prețurilor la energie din anul 2021 și pe concluziile unei comisii parlamentare de anchetă constituite în acel context. Legea a fost însă adoptată în octombrie 2025, iar reexaminarea are loc în august 2026. La aproape cinci ani de la împrejurările avute în vedere de inițiatori, fundamentarea inițială nu a fost actualizată prin raportare la datele tehnice, energetice, economice și de mediu relevante prin raportare la momentul adoptării legii. Or, astfel cum rezultă și din considerentele Deciziei nr. 735/2026 referitoare la rolul instrumentului de motivare, aprecierea necesității unei reglementări presupune examinarea motivelor care o justifică, a impactului acestei reglementări și a condițiilor concrete de implementare. Faptul că expunerea de motive nu constituie obiect al controlului de constituționalitate nu înlătură necesitatea ca Parlamentul să verifice, în cadrul reexaminării, dacă premisele care au justificat inițiativa se mențin și în prezent”.

Nicuşor Dan cere revizuirea mai multor aspecte

Preşedinţia România vrea reevaluarea necesității, oportunității și eficienței soluțiilor legislative propuse, precum şi alte câteva aspecte eseniale din lege precum:

„Clarificarea noțiunilor terminologice validate de Curte doar pe cale interpretativă

Definirea noțiunii de „beneficiar” și instituirea unor criterii obiective de identificare a acestuia

Introducerea unui mecanism explicit de coordonare cu autoritățile de mediu, în aplicarea Directivelor Păsări și EIA

Explicitarea distincției dintre ariile naturale protejate de interes național și cele de interes comunitar

Lipsa unor garanții tehnice echivalente celor de la alin. (3) al art. 56¹, pentru excepția reglementată la alin. (8) al aceluiaşi articol

Exceptarea capacităților energetice supuse lucrărilor de mentenanță, retehnologizare sau modernizare este formulată în termeni generali și fără o delimitare suficientă a domeniului său de aplicare.

Față de argumentele expuse mai sus, și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru completarea art. 56¹ din Ordonanța de urgență a Guvernului             nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, precum și pentru modificarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului.”

Legea Biodiversităţii este contestată la Curtea Constituţională de către  AUR

O altă legea care a trecut de votul parlamentarilor este cea legată de Biodiversitate.

Magistraţii CCR revin luni, 17 august, de la ora 11.00 ca să decidă constituţionalitatea mai multor texte de lege, printre care şi cea referitoare la Proiectul de lege privind Strategia Națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030, contestată de AUR.

Diana Buzoianu a criticat anumite amendamente (atribuite PSD) referitoare la pragurile pentru ariile protejate, co-administrarea parcurilor naționale și siturile Natura 2000, avertizând că pot bloca miliarde de euro din fonduri europene.

S-au purtat discuții aprinse legate de asumarea procentelor pentru ariile protejate stricte (10%) și zonele de management activ (30%), considerate de ministru drept ținte europene asumate, în timp ce criticii au contestat modul de prezentare a acestor obligații.

S-a atras atenția asupra unor amendamente care interzic sau restrâng co-administrarea parcurilor naționale și a rezervațiilor alături de ONG-uri sau entități de mediu.

S-a atras atenţia asupra faptului că modificările legislative sau amendamentele aduse cadrului normativ riscă să compromită îndeplinirea jaloanelor din PNRR și să blocheze finanțările europene destinate României.