Judecătorii CCR dau verdictul în disputa dintre Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu. Care este miza bătăliei de orgolii a liderilor PNL și PSD

Curtea Constituțională are o zi plină miercuri, 15 iulie. Judecătorii trebuie să dea un verdict în disputa dintre Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu. Iar la mijloc în această bătălie a orgoliilor se află Programul SAFE, prin care România s-a împrumutat pentru înarmare militară.

Liderul PSD a depus o cerere legată de un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament cu privire la ordonanţa care vizează Programul SAFE. Pe scurt, Grindeanu consideră că Bolojan nu putea semna, fiind premier demis și cu atribuții restrânse.

Ce a scris Grindeanu în sesizare

Cabinetul Bolojan a contractat împrumuturile prin SAFE după ce Parlamentul a demis Executivul, votând moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR.

Sorin Grindeanu a cerut CCR să constate că OUG nr. 38/2026 a fost adoptată şi transmisă în vederea publicării cu depăşirea competenţelor constituţionale ale Guvernului demis prin moţiune de cenzură. Potrivit acestuia, aici este vorba de o incompatibilitate cu prevederile Constituţiei – un Guvern demis are obligația de a se abţine de la emiterea oricăror acte normative cu forţă de lege primară.

Șeful Camerei Deputaţilor a menționat în cererea trimisă CCR că acest conflict juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale ale Guvernului României, distincte, dar convergente prin efectele lor.

Potrivit liderului PSD, constituie o problemă „adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată”.

A doua problemă ridicată de Sorin Grindeanu este „reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării”.

„Un abuz de drept public”

„Odată cu soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională, apreciem că este necesar să se dispună conduita la care autorităţile publice implicate trebuie să se conformeze pentru a fi respectate prevederile constituţionale”, se mai arată în cerere.

„Problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituţională vizează posibilitatea Guvernului demis prin moţiune de cenzură de a adopta şi publica o ordonanţă de urgenţă cu conţinut legislativ substanţial – care nu constituie un act de administrare curentă -, dar mai cu seamă posibilitatea de a reglementa prin ordonanţă de urgenţă materii care se aflau deja în procedura legislativă a Parlamentului, prin proiecte de lege şi propuneri legislative înregistrate şi în curs de dezbatere la cele două Camere sau chiar pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaţilor”, apare în sesizarea depusă la CCR.

De asemenea, „Curtea Constituţională urmează să constate, totodată, că adoptarea şi publicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 în intervalul 5-8 mai 2026 – după adoptarea moţiunii de cenzură la data de 5 mai 2026 – a constituit un abuz de drept public, prin care Guvernul, deşi lipsit de mandatul democratic şi de legitimitate constituţională, a continuat să exercite prerogative de legiferare primară, substituindu-se Parlamentului în domenii care se aflau deja pe agenda legislativă a acestuia”.

Grindeanu acuză Guvernul demis

Grindeanu insistă că, prin adoptarea şi publicarea OUG nr. 38/2026 în condiţiile menţionate, funcţionarea Parlamentului României ca unică autoritate legiuitoare a ţării este afectată în mod direct şi concret, prin cel puţin două consecinţe distincte:

„Pe de o parte, publicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026 produce efecte juridice imediate, devenind obligatorie pe întreg teritoriul României, ceea ce echivalează cu deturnarea, de la destinaţia lor constituţională, a mecanismelor de dezbatere parlamentară în curs, golind de conţinut efortul legislativ parlamentar depus anterior în legătură cu materiile reglementate prin ordonanţă.

Pe de altă parte, continuarea procedurilor parlamentare în legătură cu iniţiativele legislative aflate pe rolul Parlamentului devine lipsită de finalitate practică, întrucât, în absenţa constatării conflictului juridic de natură constituţională, Parlamentul se află în situaţia de a dezbate şi adopta legi privind materii deja reglementate prin actul normativ al unui Guvern demis, fapt care creează incertitudine normativă, insecuritate juridică şi încalcă principiul economiei de mijloace legislative”.

Ce trebuie să stabilească judecătorii CCR

„Faţă de considerentele expuse, apreciem că cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvernul României este admisibilă”, mai spune Sorin Grindeanu în document.

În fapt, preşedintele Camerei Deputaţilor cere Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României şi Guvernul României, declanşat prin emiterea acestei Ordonanţei de urgenţă (38/2026) pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

De asemenea, CCR trebuie să stabilească conduita de urmat de autorităţile publice implicate în vederea restabilirii ordinii constituţionale, în sensul constatării că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a fost adoptată şi transmisă în vederea publicării cu depăşirea competenţelor constituţionale ale Guvernului demis prin moţiune de cenzură, ceea ce atrage incompatibilitatea acesteia cu prevederile Constituţiei, obligarea Guvernului de a se abţine de la emiterea oricăror acte normative cu forţă de lege primară atât timp cât exercită atribuţiile în regim de administrare curentă a treburilor publice, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie şi recunoaşterea dreptului Parlamentului de a-şi continua procedurile legislative în curs în privinţa materiilor reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026, nestânjenit de efectele unui act normativ adoptat cu încălcarea Legii fundamentale.