Românii încep să se întoarcă din străinătate. Șeful Autorității Europene a Muncii: „Se întorc acasă în număr mult mai mare decât cei care pleacă”

Românii încep să revină în țară într-un număr mai mare decât cel al celor care pleacă, susține Cosmin Boiangiu, directorul executiv al Autorității Europene a Muncii. Datele europene indică într-adevăr o schimbare în 2023, când revenirile au depășit plecările, însă statisticile privind migrația definitivă arată că situația este mai nuanțată și că este prea devreme pentru a vorbi despre o schimbare definitivă a tendinței.

Cosmin Boiangiu a făcut anunțul într-o intervenție la Antena 3 CNN, explicând că România începe să vadă efectele unui fenomen opus celui care a dominat ultimele decenii.

MILITAR Rusia a lansat o rachetă cu capacitate nucleară care ar putea ajunge până în SUA, la câteva zile după vizita șefului CIA la Moscova

16:10

FLASH NEWS Alexandru Nazare s-a întâlnit la Ministerul Finanțelor cu o delegație a Congresului SUA. Investițiile americane în România, pe agenda discuțiilor

16:06

 Loading ...

„Românii se întorc acasă în număr mult mai mare decât cei care pleacă”, a afirmat oficialul, susținând că cei care revin găsesc în România oportunități de muncă și investiții.

Potrivit lui Boiangiu, obiectivul ar trebui să fie transformarea migrației definitive într-o circulație a forței de muncă, prin care românii să poată lucra în mai multe țări, fără să rupă legăturile cu România și să se poată întoarce atunci când găsesc condiții mai bune acasă.

Cosmin Boiangiu

• Cosmin Boiangiu ocupă funcția de director executiv al Autorității Europene a Muncii, instituție a Uniunii Europene care coordonează cooperarea dintre state în domeniul mobilității lucrătorilor și al aplicării regulilor privind munca transfrontalieră.
• Autoritatea pe care o conduce se ocupă inclusiv de problemele întâmpinate de angajații care lucrează în alte state membre, dar și de dificultățile companiilor care recrutează sau detașează salariați peste graniță.

În 2023, românii care s-au întors au fost mai mulți decât cei care au plecat

Datele Eurostat analizate de sociologul Dumitru Sandu arată că în 2023 aproximativ 218.000 de români au revenit în țară, în timp ce circa 151.000 au plecat pentru cel puțin un an.

Revenirile au fost cu aproximativ 67.000 mai numeroase decât plecările. Este o schimbare față de tendința dominantă din anii anteriori, însă sociologul atrage atenția că datele unui singur an nu sunt suficiente pentru a confirma instalarea unui fenomen pe termen lung.

Statisticile privind revenirile definitive spun o poveste mai complicată

Imaginea se schimbă atunci când sunt analizate plecările și revenirile definitive, măsurate prin schimbarea domiciliului.

Potrivit unei analize publicate de Dumitru Sandu în iulie 2026, revenirile definitive au scăzut după 2022, în timp ce plecările definitive au crescut. Aceste date arată că excedentul de reveniri din 2023 nu poate fi interpretat automat ca începutul unei tendințe ireversibile.

În plus, statisticile despre migrație măsoară lucruri diferite: unele urmăresc reședința pentru cel puțin un an, altele schimbarea definitivă a domiciliului, iar o parte dintre românii reveniți în țară nu își modifică imediat domiciliul din acte.

Câți români trăiesc în alte state UE

În emisiune a fost menționată cifra de peste patru milioane de români care muncesc în alte state UE. Cele mai recente date Eurostat comparabile arată însă că, la începutul anului 2024, aproximativ 3 milioane de cetățeni români locuiau într-un alt stat al Uniunii Europene.

Românii reprezentau astfel cel mai numeros grup de cetățeni ai unui stat UE care locuiesc într-o altă țară membră, înaintea italienilor și polonezilor.

Cifrele mai mari pot include și persoane aflate temporar la muncă, lucrători sezonieri sau români stabiliți în afara Uniunii Europene, astfel că nu sunt direct comparabile cu statistica Eurostat.

Interesul pentru locurile de muncă din străinătate este în scădere

Un alt indicator vine din piața recrutării. Potrivit datelor eJobs publicate în august 2026, românii au depus de la începutul anului mai puțin de 55.000 de candiduri pentru locuri de muncă în străinătate, cu aproape 33% mai puține decât în perioada similară a anului precedent.

Aplicările pentru joburi externe au reprezentat doar 0,6% din totalul candidaturilor de pe platformă.

Datele nu arată câți români au plecat efectiv din țară, însă indică o scădere semnificativă a interesului pentru angajarea în străinătate.

România atrage și muncitori străini

În paralel cu revenirea unei părți a diasporei, România a devenit o destinație pentru tot mai mulți lucrători străini, în special din Asia și din statele vecine.

Companiile apelează la forță de muncă din străinătate pentru a acoperi deficitul de personal generat de îmbătrânirea populației, emigrația din ultimele decenii și lipsa angajaților în anumite domenii.

Potrivit unei analize Storia bazate pe date INS, Bucureștiul și nouă dintre județele dezvoltate ale țării au câștigat aproximativ 73.000 de locuitori prin migrația externă temporară între 2020 și 2024. Cifra include însă atât români reveniți din străinătate, cât și cetățeni străini veniți temporar în România, astfel că nu poate fi folosită ca indicator exclusiv al întoarcerii diasporei.