Lia Olguța Vasilescu lansează o gravă acuzație: Guvernul Bolojan ar fi trimis deja la Bruxelles planurile pentru fondurile europene 2028-2034 fără să se consulte cu nimeni. Planul de 60 de miliarde de euro, coordonat în secret de Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, acum membru al PNL, împreună cu mai multe persoane din guvernul Bolojan ar fi trimis deja proiectele la Bruxelles pentru fondurile europene „clasice” din perioada 2028-2034, este concluzia trasă de Lia Olguța Vasilescu, pe baza indiciilor pe care le are. Este vorba de un plan de 60 de miliarde de euro, care ar fi alocarea bugetară pentru România în perioada respectivă. Declarațiile au fost făcute în exclusivitate la „Ai Aflat! Cu Ionuț Cristache, iar emisiunea poate fi urmărită integral aici.  

Gândul a încercat să îl contacteze pe ministrul demis al Fondurilor UE, Dragoș Pâslaru, care nu a răspuns până în momentul transmiterii acestei știri.

„La ora actuală, ar trebui să trimitem la Bruxelles planurile pentru fonduri: Planul de parteneriat național și planurile regionale. Este vorba despre următorul ciclu financiar, pentru perioada 2028–2034, în cadrul căruia România ar urma să primească 60,2 miliarde de euro.

În luna iulie trebuiau trimise planurile la Bruxelles. Nu știm nimic și nu s-a negociat nimic. Sunt președinta Asociației Municipiilor din România.

Probabil că aceste planuri au fost trimise, având în vedere că acesta este termenul. Oricum, încă suntem în termen. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnul Pîslaru, ar trebui să știe despre acest lucru. Aceste planuri ar fi trebuit trimise în cursul acestei luni”, a spus Lia Olguța Vasilescu.

Conform informațiilor Olguței Vasilescu, planurile ar fi trebuit depuse până în iulie 2026. Iar guvernul Bolojan, sub coordonarea lui Dragoș Pâslaru, cel mai probabil au trimis  la Bruxelles proiectele pentru cele 60 de miliarde de euro, lasă să se înțeleagă Olguța Vasilescu.

„Este posibil să ajungem din nou în situația în care să nu avem bani pentru irigații sau pentru gestionarea apelor pluviale.

Când ai la dispoziție 60 de miliarde de euro, trebuie să consulți asociațiile reprezentative: municipiile, orașele și comunele. Trebuie să îi întrebi pe primari.

Au trimis sau nu au trimis la Bruxelles planurile.  Dacă au trimis, nu s-au consultat cu nimeni. Dacă nu le-au trimis, termenul a fost depășit.”

Precedentul PNRR în care USR a trimis la Bruxelles planul fără consultări

Lia Olguța Vasilescu a făcut o paralelă cu situația PNRR, în care USR este acuzat, de asemenea, că a trimis planul la Bruxelles fără consultări. Primarul din Craiova acuză că s-a negociat prost legea salarizării în PNRR, iar scandalul de acum este un rezultat al acestui fapt.

„Atunci când s-a negociat PNRR-ul și jalonul referitor la salarizare, au fost introduse câteva aspecte. Acum se vede ce au însemnat, de fapt, aceste chestiuni.

Primul aspect prevedea acordarea unor prime de performanță pentru bugetari. Această posibilitate exista deja în lege, însă prevederea nu a fost aplicată niciodată, deoarece era amânată de fiecare dată prin așa-numitele „ordonanțe-trenuleț”.

Al doilea aspect viza administrația publică locală. Noi lăsaserăm la latitudinea consiliilor locale să stabilească nivelul salariilor, în funcție de posibilitățile financiare ale fiecărei administrații.

A venit însă domnul Ghinea și a spus că primarii acordă salarii prea mari. Au existat într-adevăr cazuri în care s-au acordat salarii atât de mari încât primăriile au ajuns aproape de faliment? În niciun caz”

Ea mai acuză că, tot în același jalon din PNRR, s-a negociat greșit și fără consultări ca sporurile să fie aproape egale pentru toată lumea.

„Aș mai vrea să vă spun un lucru: tot prin acest jalon, domnul Ghinea a introdus prevederea potrivit căreia sporurile trebuie să fie uniforme.

Astfel, ajungi să pui aproape pe același nivel un medic de la ATI, care lucrează în condiții extrem de dificile, sau un medic de la boli infecțioase, cu un medic care nu se confruntă cu aceleași condiții de muncă și cu aceleași riscuri.”

Fondurile europene, ancoră pentru investiții în România

PNRR a fost însă separat de fondurile clasice.

În acest moment, România se află în perioada de programare 2021-2027. Fondurile europene „clasice”, cum sunt cele de coeziune, au o perioada de folosire de 7 ani, dar au fost și cazuri în care așa-zisa perioadă de programare s-a prelungit.

Pentru România, politica de coeziune a Uniunii Europene este principalul mecanism prin care UE finanțează reducerea decalajelor de dezvoltare: infrastructură, economie regională, locuri de muncă, educație, servicii sociale, sănătate, mediu și capacitate administrativă.

România este stat membru al UE din 1 ianuarie 2007, astfel că perioada 2007–2013 a fost primul ciclu complet în care țara a avut acces la fondurile structurale și de coeziune destinate statelor membre. Prima alocare a fost de circa 20 mld. euro.