Acord nou între România și SUA privind pensiile. Ce se schimbă pentru cei care au muncit în ambele țări

Românii care au muncit o perioadă în Statele Unite, dar nu au strâns suficienți ani pentru a primi o pensie americană, pot folosi și anii în care au contribuit în România. Regula funcționează și invers. Dacă o persoană nu are destui ani de cotizare în România pentru a ieși la pensie, pot fi luați în calcul și anii lucrați legal în SUA.

Acordul dintre România și SUA a început să se aplice din 1 septembrie 2026

Acordul dintre România și Statele Unite privind pensiile a început să se aplice de la 1 septembrie 2026. El fusese semnat încă din martie 2023, însă a fost nevoie de mai mulți pași legali înainte să poată produce efecte.

FLASH NEWS Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi repornită în două săptămâni. Anunțul lui Dumitru Chisăliță, ministrul propus la Energie

08:39

LIVE UPDATE Război în Ucraina, ziua 1.696. Autoritățile de la Kiev au pus la cale un plan prin care elimină o parte dintre scutirile pentru mobilizarea pe front

08:09

România a aprobat documentul printr-o lege adoptată în 2024, iar ulterior Guvernul a stabilit regulile după care instituțiile din cele două țări vor colabora. Casa Națională de Pensii Publice a anunțat că, de la 1 septembrie, acordul este complet funcțional și poate fi folosit de persoanele care au lucrat atât în România, cât și în Statele Unite.

Sistemul american cere, de regulă, aproximativ zece ani de muncă

Pentru a primi pensie în sistemul american, o persoană trebuie să adune, de regulă, 40 de credite de asigurare. În practică, acest prag este atins după aproximativ zece ani de activitate. Asta înseamnă că românii care au muncit doar câțiva ani în Statele Unite, de exemplu șase sau șapte, puteau să nu îndeplinească singuri condițiile necesare pentru a primi pensie din SUA.

Acordul nu înseamnă că anii lucrați în România se transformă automat în ani de muncă în Statele Unite sau invers. Fiecare stat își păstrează propriile reguli și calculează separat partea de pensie care îi revine.

Pentru partea americană, există totuși o condiție minimă: persoana trebuie să fi acumulat cel puțin șase credite în sistemul de asigurări sociale din SUA. În mod obișnuit, acest prag poate fi atins după aproximativ un an și jumătate de muncă.

România cere cel puțin un an de asigurare în sistemul propriu

Și România aplică o condiție proprie. Pentru ca perioadele lucrate în Statele Unite să poată completa stagiul necesar în sistemul românesc, persoana trebuie să aibă cel puțin un an de asigurare în România.

În prezent, pentru pensia pentru limită de vârstă, legislația românească prevede un stagiu minim de cotizare de 15 ani. Acordul îi poate ajuta astfel pe cei care au cariera împărțită între cele două țări să îndeplinească mai ușor condițiile necesare pentru deschiderea dreptului la pensie.

Fiecare țară plătește separat partea care îi revine

Acordul nu presupune transferarea contribuțiilor dintr-un sistem de pensii în celălalt. Cu alte cuvinte, banii plătiți în perioada lucrată în Statele Unite rămân în sistemul american, iar contribuțiile achitate în România rămân în sistemul românesc.

Anii lucrați în cele două țări sunt folosiți împreună doar pentru a stabili dacă o persoană îndeplinește condițiile necesare pentru pensionare. După ce acest drept este recunoscut, fiecare stat calculează separat suma datorată pentru perioada în care persoana a fost asigurată în acel sistem.

Astfel, cine a lucrat și în România, și în SUA poate ajunge să primească două plăți distincte. Partea corespunzătoare perioadei lucrate în Statele Unite este achitată de autoritățile americane, iar pensia aferentă anilor de contribuție din România este plătită prin sistemul public românesc.

Românii pot începe procedura direct din țară

Cei care s-au întors în România după ce au lucrat în Statele Unite nu trebuie să plece din nou peste ocean pentru a începe demersurile privind pensia. Cererea poate fi depusă prin instituția competentă din România, care va transmite mai departe datele necesare către autoritățile americane.

Practic, solicitantul nu este obligat să strângă și să transfere singur informațiile despre perioadele lucrate în cele două state. Instituțiile din România și SUA comunică între ele și verifică separat contribuțiile înregistrate în fiecare sistem.

În anumite situații, o singură cerere poate fi folosită pentru analizarea drepturilor de pensie în ambele țări. Ulterior, fiecare stat stabilește, după propriile reguli, dacă persoana îndeplinește condițiile și ce sumă îi revine.

Angajații trimiși temporar în cealaltă țară pot rămâne în sistemul de asigurări de acasă

Acordul îi ajută și pe salariații care sunt trimiși pentru o perioadă limitată să lucreze peste Atlantic. Este vorba atât despre românii detașați în Statele Unite, cât și despre americanii care vin temporar să lucreze în România.

Dacă detașarea nu depășește cinci ani, angajatul poate continua să plătească contribuțiile sociale doar în țara din care a fost trimis. Astfel, nu va fi obligat să achite contribuții în același timp și în România, și în Statele Unite.

 Loading ...

Un document va arăta în ce sistem este asigurat angajatul

Pentru aplicarea acestei reguli este necesar un certificat care dovedește că persoana este deja asigurată în unul dintre cele două state. Pe baza lui, angajatul și firma care îl detașează pot fi scutiți de plata contribuțiilor sociale în celălalt stat.

În cazul celor care rămân asigurați în sistemul românesc, formalitățile sunt gestionate prin Casa Națională de Pensii Publice. Noua regulă poate reduce costurile atât pentru angajați, cât și pentru companiile care își trimit temporar personalul să lucreze în cealaltă țară.

Pentru cei care desfășoară activități independente, criteriul principal este, în general, locul de reședință. Persoanele care locuiesc în România intră, de regulă, sub sistemul românesc de asigurări sociale, iar cele care au reședința în Statele Unite sunt supuse sistemului american.

Ambasada SUA spune că acordul aduce beneficii concrete

Ambasada Statelor Unite la București a anunțat vineri, 4 septembrie, că acordul a devenit funcțional. Reprezentanții misiunii diplomatice au subliniat că măsura are efecte concrete pentru oamenii care au lucrat în cele două țări și au prezentat-o ca pe un rezultat important al Parteneriatului Strategic dintre România și SUA.

„Intrarea în vigoare a acestui acord reflectă puterea durabilă a Parteneriatului strategic dintre SUA și România, aducând beneficii reale și concrete cetățenilor, lucrătorilor și întreprinderilor din ambele țări”, a susținut ambasadorul SUA în România, Darryl Nirenberg.

Oana Țoiu a anunțat despre acordul România-SUA

Și ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat că acordul în domeniul securității sociale dintre România și Statele Unite ale Americii a intrat, oficial, în vigoare, de la 1 septembrie. În baza acestui acord, fiecare an de muncă al românilor care au activat în Statele Unite, chiar și înainte de ’89, va fi recunoscut și în România și vor primi pensia aferentă.

„Pentru generațiile de români care au muncit în SUA – fie că au plecat înainte de 1989 sau mai recent –, pentru cetățenii americani care aleg să se retragă la pensie în România, dar și pentru tinerii profesioniști și antreprenori de azi, acest acord schimbă direct datele problemei”, a transmis Oana Țoiu.