Lipsa serului antitetanic din spitale îi poate pune viața în pericol unei femei în vârstă de 31 de ani

Publicat: 09 05. 2021, 17:57
Actualizat: 10 05. 2021, 06:45
Fotografie cu caracter ilustrativ. Sursa: Shutterstock

O femeie de 31 de ani din Pietroasa, Bihor, se zbate între viață și moarte, din cauza lipsei de ser antitetanic în spitale. Atât doctorii, cât și familia apelează acum în străinătate, pentru că în unitățile sanitare din România nu se mai găsește nicio fiolă.

”Femeia este stabilă, este suspectă de tetanos. Vaccinul i-a fost administrat, acum are nevoie de imonuglobulină antitetanică”, a spus Lucia Georgeta Daina, director medical la Spitalul Județeam Oradea, pentru postul Antena 3.

Medicii speră acum să primească acest ser din Serbia.

În urmă cu câteva zile, femeia s-a înțepat într-un obiect ruginit în grădină și a ajuns la spitalul din Oradea, unde, în primă fază, i s-a administrat vaccinul antitetanos.

Tânăra este acum suspectă de tetanos și i-au recoltat probe de sânge care au fost trimise pentru analize la București.

În lipsa vaccinul și a serului antitetanic, infecția poate conduce la deces în 50% din cazuri, fără ca acest grad crescut de mortalitate să fie asociat cu alte patologii.

Despre această criză din spitalele de la noi a fost anunțat și Ministerul Sănătății.

Un elicopter SMURD a zburat de urgență la Chișinău, anul trecut

Un echipaj aero –medical SMURD Iaşi a efectuat, anul trecut,  o intervenţie pentru a prelua de la Chişinău ser antitetanic, destinat unui pacient din București în vârstă de 20 de ani, scriu jurnaliștii de la publicația locală deschide.md.

Operaţiunea a avut loc pentru salvarea bărbatului care avea nevoie urgentă de medicament, potrivit sursei citate

Ce este tetanosul și care sunt semnele infecției cu tetanos

Tetanosul este o boală infecțioasă gravă și care poate fi fatală. Agentul cauzator al acestei infecții este o bacterie numită Clostridium tetani ce provine de pe sol și din materiile fecale ale animalelor. Această bacterie produce niște toxine extrem de puternice (locul doi pe lista substanțelor toxice după toxina botulinică): tetanospasmina, respectiv tetanolizina, ce determină apariția simptomatologiei extrem de severe.

Alte simptome sunt apariția spasmelor musculare (contracții involuntare ce pot deveni dureroase) cel mai frecvent localizate la nivelul stomacului. Crampe musculare apar la nivelul tuturor mușchilor, acestea pot fi atât de puternice încât să apară opistotonusul (contracție generalizată a mușchilor spatelui care curbează corpul înapoi) și fracturi ale oaselor. Rigiditatea musculară se asociază și cu febră, transpirații, creșterea tensiunii arteriale și a pulsului.

Odată ajunsă toxina la nivelul sistemului nervos, devine imposibil de scos din sistem și apar complicațiile. Pe lângă fracturile osoase, boala se poate complica și cu embolism pulmonar (blocarea unei artere ce hrănește o porțiune de plămân, ducând la moartea țesutului respectiv), pneumonie de aspirație (inflamația plămânului datorată aspirării de lichide/solide prin disfuncția mușchilor ce realizează înghițirea), laringospasm (contracția mușchilor laringelui).

Cum se transmite tetanosul și ce rol are rugina în infectarea cu tetanos

Tetanosul apare atunci când o rană sau breșă la nivelul pielii este contaminată cu spori ai bacteriei Clostridium tetani, de exemplu, atunci cand avem o rană murdară cu pământ. Pentru ca sporii de bacterie să germineze și să producă toxinele responsabile de simptome este nevoie de un mediu anaerob (lipsit de aer/oxigen).

Plăgile (rănile) care ar putea deveni locul de infectare cu tetanos sunt: cele punctiforme (așchii, piercinguri, tatuaje și injecții pentru care nu s-au realizat măsurile de asepsie și antisepsie), rănile prin împușcare, arsurile, înțepăturile și mușcăturile de animale, ulcerele infectate ale piciorului, infecțiile dentare, infectarea secțiunii de cord ombilical la nou-născut.