Războiul din Ucraina agită Marea Neagră, care ar putea deveni „a doua strâmtoare Ormuz”. E pe cale să fie decretată zonă cu risc ridicat

Odată cu tot mai desele și mai gravele incidente de securitate din ultimele luni, Marea Neagră ar putea juca rolul unei a doua Strâmtori Ormuz. Armatorii vorbesc deja de creșterea gradului de risc pentru acest areal complex, în care s-a extins cu repeziciune, în ultimul an, războiul din Ucraina. Consecințele care decurg sunt grave: de la accentuarea stării de nesiguranță pentru țările din regiune la daune economice concrete: creșterea prețului la barilul de petrol cu scumpirile aferente la raft sau creșterea valorii asigurărilor de securitate maritimă. Avertismentul este dat de Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, care a explicat pentru Gândul de ce această criză ar afecta toți românii. Totuși, există o rază de speranță: România și-a întărit apărarea porturilor militare prin achiziția unor sisteme anti-dronă de la Marina SUA.

• În ultimele luni, incidentele cu drone rusești sau ucrainene au fost tot mai dese în România.

• Pentru țara noastră, semnalul de alarmă a fost dat de gravul incident de securitate din 5 iunie, când o dronă ucraineană a explodat la Constanța, fiind la un pas de o tragedie.
• De atunci însă, au urmat și alte incidente cu drone, inclusiv în aria strategică protejată Neptun Deep, unde anul viitor Românai va demara oficial exploatarea de gaze.
• Însă incidente mai grave decât cel din România au loc în largul Mării Negre, ducând inclusiv la pierderea de vieți omenești.
• Însă autoritățile au anunțat miercuri noi investiții prin instalarea unor sisteme antidronă de ultimă generație, cu ajutorul sistemului „Black Talon” furnizat de Marina SUA.

Sisteme americane antidronă „Black Talon” în 4 porturi militare de la Marea Neagră și Dunăre

Astfel, România își întărește apărarea porturilor militare. Echipamentele vor proteja Constanța, Mangalia, Tulcea și Brăila și pot detecta, bruia sau neutraliza drone aeriene și maritime.

Instalarea noului sistem american de apărare împotriva dronelor în 4 dintre cele mai importante porturi militare de la Marea Neagră și Dunăre vine după o escaladare a incidentelor aeriene și maritime asociate războiului din Ucraina.

Echipamentele sunt destinate protejării infrastructurii critice și vor fi amplasate în porturile Constanța, Mangalia, Tulcea și Brăila, potrivit bta.bg.

Rază de acțiune de 10 kilometri și neutralizarea țintei

Constanța va fi primul port protejat de noua tehnologie. Echipamentul se află deja în etapa de testare, iar personalul care îl va opera este instruit de producător. Sistemul ar urma să devină operațional până la sfârșitul lunii octombrie. Are o rază de acțiune de aproximativ 10 kilometri și poate supraveghea o suprafață extinsă, inclusiv zonele militare și civile ale portului Constanța. Tehnologia este concepută pentru identificarea și urmărirea amenințărilor care vin atât din aer, cât și de la suprafața apei.

Capacitatea sa nu se limitează însă la simpla detectare. Sistemul poate interveni asupra comunicației dintre dronă și operator, poate contribui la neutralizarea țintei și, în anumite situații, permite preluarea controlului asupra dispozitivului.

Zona Mării Negre e în pericol crescut. Atacuri tot mai dure, soldate cu victime colaterale

Chiar joi, 17 septembrie, o navă comercială sub pavilion tanzanian a fost lovită de o dronă rusească în timp ce se îndrepta spre un port ucrainean de la Marea Neagră. Atacul (foto jos) s-a soldat cu moartea căpitanului și rănirea altor 3 membri ai echipajului, potrivit autorităților de la Kiev.

Pe de altă parte, și Ucraina şi-a intensificat atacurile asupra navelor şi infrastructurii care facilitează exporturile ruseşti de petrol şi cereale încă din iulie. De atunci, Rusia a crescut numărul atacurilor cu rachete şi drone asupra principalelor centre ucrainene de export de cereale din Odesa, Ciornomorsk şi Pivdennîi.

Ca efect secundar, petroliere şi nave de marfă neutre de conflictul militar tranzitează strâmtoarea Bosforului echipate cu plase, recipiente de apă şi anvelope pentru a încerca să se apere, potrivit experţilor în securitate şi imaginilor video obţinute de Reuters.

Navigatorii apelează tot mai des la măsuri riscante

Nava „Caruzo”, de exemplu, un petrolier sub pavilionul Sierra Leone, a tranzitat strâmtoarea pe 11 august cu recipiente de apă atârnate în jurul pupei, aparent în încercarea de a preveni avarierea sălii motoarelor.

Amploarea atacurilor din partea Rusiei şi Ucrainei asupra navelor comerciale şi a infrastructurii portuare a crescut brusc şi ar putea creşte şi mai mult, a declarat la începutul lunii Corey Ranslem, director executiv al grupului de securitate maritimă Dryad Global, pentru Reuters.

„Există câteva contramăsuri populare pe care le-am observat la bordul navelor care tranzitează Marea Neagră”, a spus expertul, menţionând containerele umplute cu apă şi o altă metodă care implică plase.

Această din urmă metodă de protecţie, tot mai răspândită, este cunoscută sub numele de „cope cages” – plase menite să protejeze suprastructura navei de dronele explozive. Două petroliere, „Brisk” şi „Integrator”, erau echipate cu astfel de protecţie în luna august, când au traversat Bosforul.

„Aceste dispozitive pot fi eficiente împotriva unor tipuri mai mici de drone, dar în cazul dronelor militare mai mari, ele s-ar putea să nu fie la fel de eficiente sau, în unele cazuri, deloc eficiente”, a spus Ranslem. La rândul lor, alţi specialişti maritimi au pus la îndoială eficiența acestor măsuri de a împiedica dronele navale rapide, controlate de la distanţă, sau aeronavele de atac cu încărcături explozive mari să provoace daune.

Lider Sindicatului Liber al Navigatorilor: În ultima perioadă a crescut riscul

Astfel de acțiuni semnalate în arealul Mării Negre, pe coastele și în largul ei, cu pagube mari aduse unor nave aflate sub pavilion străin și chiar pierderi de vieți omenești au determinat factorii de decizie internaționali să ia în calcul o reîncadrare a acestei regiuni la un nivel de risc ridicat, explică Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor (SLN), în exclusivitate pentru Gândul. Acesta a confirmat pericolul invocat de specialistul Dryad Global, explicând și riscul specific pentru țara noastră.

Cel mai mare risc vizează scufundarea unui număr tot mai mare de nave străine chiar în zona economică exclusivă a României, cum a fost incidentul din august din arealul Neptun Deep. Specialistul recomandă o creștere a nivelului de asigurare a perimetrelor strategice ale țării.

„Aș vorbi puțin mai din urmă de 5 iunie (n.r. – data exploziei dronei ucrainene la Constanța), pentru că în momentul când am avut primele evenimente, practic România trebuia să ia un pic atitudine față de nivelul de securitate și de noile tehnologii care apar acum în această invazie a Rusiei cădre Ucraina. Dar în ultima perioadă a crescut riscul. Pentru că am avut foarte multe nave chiar și scufundate la noi în apele economice, deși nu aveau nicio legătură cu zonele de război. Zonele aș trebui să fie sigure. Am avut dronă chiar și în preajma platformei Neptun Deep de extracție a gazului. Am luat deseori atitudine față de aceste lucruri și am spus că România trebuie să își asigure perimetrele foarte importante în ceea ce este securitatea”.

Armatorii străini, îngrijorați de nivelul de securitate scăzut din zona Mării Negre

Adrian Mihălcioiu a infiormat că inclusiv armatorii norvegieni cu care are discuții în aceste zile s-au declarat îngrijorați de nivelul de securitate scăzut din zona Mării Negre.

„Dar am văzut declarațiile noastre, mai ales atunci în 5 iunie. Sunt la o negociere cu reprezentanții armatorilor din Norvegia și aceștia erau foarte îngrijorați de nivelul de securitate scăzut din zona Mării Negre, acolo unde și ei mai lucrează, pentru că au și în zona serviciilor de la Neptun Deep, dar și au nave care intră în Marea Neagră și fac comerț în porturile românești. Și chiar pe unul cu reprezentanții norvegenilor urma să facem un raport.

Eu am și spus aici că România în zilele astea trebuie să primească un echipament care poate să asigure securitatea în zonă și probabil că nu ne vom opri numai la acest echipament. Salut și vorbim de Organizația Sindicatului Liber al Navigatorilor această achiziție (n.r. – a sistemelor antidronă Black Patron) și salută această inițiativă a României de a încerca să securizeze zona apelor teritoriale, apelor economice exclusive și a zonei contigue și a obiectivelor de interes național”.

Zona Mării Negre ar putea fi negociată ca una cu risc ridicat, tip Ormuz

Sindicalistul a avertizat că, din informațiile pe care le deține, de la Federația Internațională a Transportatorilor și Federația Internațională a Armatorilor, regiunea Mării Negre ar putea fi decretată ca una cu risc ridicat, asemănător celui din Strâmtoarea Ormuz.

Sperăm să avem în viitor o mare mai calmă, pentru că se pune problema ca zona Mării Negre să se negocieze ca fiind o zonă cu risc ridicat, ceea ce nu este bine pentru niciun port și nici o țară din zona Mării Negre. Se negociază împreună cu armatorii. Se discută despre implementarea acestei zone de risc înalt în Marea Neagră. Armatorii, vorbim de Federația Internațională a Transportatorilor și Federația Internațională a Armatorilor. Așa cum la ora asta zona Golfului, zona Mării Roșii, zona Golfului Persic este o zonă cu un alt risc și mai mult decât atât, zona Golfului Persic este o zonă cu risc de război.

În acest sens, zona delimitată de războiul din Ucraina, mai ales Marea Azov, poate crește gradul de risc al întregii zone Marea Neagră, spune Mihălcioiu.

Zona Ucraina este o zonă foarte periculoasă,inclusiv partea de nord a Mării Azov. Sunt considerate zone cu risc înalt, ceea ce înseamnă cotații ale barilului cu bani mai mulți,transportul acestor nave, acestor mărfuri cu bani mai mulți în aceste zone, pentru că sunt riscurile de război, de a fi atacate navele, de a fi scufundate, echipajele de a fi rănite sau chiar să avem și pierderea vieții omenești. Pot fi riscuri de poluare foarte mari. Și atunci asigurătorii impun niște reguli prin împunerea unor rate ridicate ale asigurării navelor și a încărcăturii. Prin asta, practic, se scumpesc produsele la raft, pentru că e clar că transportul înseamnă o componentă în prețul produselor.

„Un pas foarte important pe care îl face țara noastră”

Liderul SNL punctează faptul că odată cu amplificarea noilor tehnici de război, în special pe segmentul de drone navale, riscurile de securitate trebuie adaptate contracarării acestora. În acest context, șeful Sindicatului Navigatorilor Liberi salută achiziția menționată anterior, anunțată miercuri de autorități.

„Este un pas foarte important pe care îl face țara noastră în ceea ce privește apărarea în aceste noi tehnici de război. Pentru că nu mai vorbim de tancuri, nu mai vorbim de nave militare, vorbim de drone maritime care trebuie neapărat identificate și distruse. Cred că acest sistem este unul performant. Bănuiesc că România va avea acces la sisteme performante de ultima generație în continuare, pentru ca zona noastră să fie apărată în această nebunie de război fără sens plecat din Rusia”.

Cu noua achiziție Black Patron, riscul s-a mai atenuat

„Toate sunt într-o legătură și prin ceea ce a făcut România zilele astea, prin această achiziție, cred eu că se mai poate calma un pic situați. Deci există acest risc, dar a fost oarecum atenuat, aveți semnale. Sigur, este un risc care persistă. Pentru că suntem o țară în apropierea zonei de război. Fără să vrei există și accidente. Dar ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă nu au mai fost accidente. Adică nave lovite de foarte multe atacuri, adică câte 3-5 atacuri pentru că pe aceeași navă nu mai este un accident și nava respectivă nu se află într-o zonă de război. Deci nu mai este un accident, ceea ce însemna că riscul de a se întâmpla lovirea de navelor și scufundarea lor era foarte mare.

Care ar trebui să fie prioritatea României

Specialistul recomandă ca decidenții să prioritizeze prin viitoarele decizii apărarea și securizarea perimetrelor economice foarte importante, în special intrarea în porturile românești și zonele de extracție.

„Acest sistem (n.r. – Black Patron) probabil că va temporiza puțin această acțiune de a se declara zona Mării Negre de risc ridicat. Și poate că prin noi achiziții și prin noi apărări ale unor perimetre foarte importante, intrările către porturile noastre, zona de extracție, zonele în care navele tranzitează dinspre sud, spre nord și mai departe, adică către Sulina și înapoi către Strâmtoarea Bosfor… Toate zonele astea ar trebui securizate în partea noastră de ape naționale sau ape economice, interes economic. Atunci lucrurile vor sta altfel, conchide navgatorul român”. a conchis Adrian Mihălcioiu .