Ministrul Dan Neculăescu, întâlnire cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, pentru coordonarea dosarelor europene cu miză majoră pentru România

Publicat: 17 11. 2026, 11:32
Actualizat: 17 11. 2026, 11:34

Ministrul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, a avut o întrevedere cu vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.

Discuţiile de marţi, de la Bruxelles, s-au axat pe coordonarea referitoare la dosarele europene cu miză majoră pentru România, scrie Neculăescu, pe facebook.

„M-am întâlnit astăzi, la Bruxelles, cu Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, pentru a ne coordona pe dosarele europene cu miză majoră pentru România.

​Am discutat despre protejarea fondurilor de Coeziune și Agricultură în viitorul buget al UE post-2027, operaționalizarea Hub-ului de Securitate Maritimă la Marea Neagră și consolidarea Centrului European de Securitate Cibernetică de la București”.

Pentru România, principalele dosare europene cu miză majoră vizează deblocarea ultimelor tranșe din PNRR (6,4 miliarde de euro), negocierea viitorului buget multianual al UE (2028–2034) și accesarea fondurilor de apărare SAFE (16,68 miliarde de euro).

Aceste teme definesc stabilitatea bugetară, ritmul investițiilor și poziționarea strategică a țării la nivel european.

România mai are de solicitat aproape 22 mld. de euro

România urmărește să atragă 6,4 miliarde de euro prin ultimele două cereri de plată, într-un program renegociat la o valoare totală de 20,11 miliarde de euro. În noiembrie 2026, Comisia Europeană a aprobat parțial o cerere de 2,67 miliarde de euro, lăsând un termen de două luni pentru rezolvarea a șase jaloane neîndeplinite.

Din alocarea totală de aproape 31 de miliarde de euro contribuție UE, România mai are de solicitat aproximativ 22 de miliarde de euro. Autoritățile au operat deja o realocare de 2,83 miliarde de euro către competitivitate, tehnologie, apărare și locuințe pentru a accelera cheltuirea banilor.

Reducerea deficitului bugetar. Bucureștiul poartă negocieri constante cu executivul european pentru a demonstra credibilitatea consolidării fiscal-bugetare. Încadrarea în ținta de deficit asumată pentru închiderea anului 2026 și construcția bugetului pe 2027 condiționează accesul neîntrerupt la fondurile europene.

Negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual (2028–2034)

România susține un buget european ambițios și se opune reducerii alocărilor pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună (PAC), domenii esențiale pentru modernizarea infrastructurii și a agriculturii.

Acordul european negociat în noiembrie 2026 aduce fonduri suplimentare pentru interconectările de transport și energie, precum și pentru programele Orizont Europa și Erasmus+.

Instrumentul european de apărare SAFE. România are alocată suma de 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE (ReArm), fiind a doua cea mai mare alocare din UE după Polonia. Acești bani reprezintă împrumuturi avantajoase pe termen lung destinate înzestrării militare și industriei de apărare.

România susţine extinderea Uniunii Europene

Susținerea parcursului european al Republicii Moldova și al Ucrainei rămâne o prioritate de politică externă, având legătură directă cu securitatea granițelor și cu fondurile de preaderare.

România solicită la nivel european măsuri pentru scăderea prețurilor la energie pentru cetățeni și companii, precum și o mai bună interconectare a rețelelor energetice regionale.

România este unul dintre principalii beneficiari ai Fondului pentru Modernizare, atrăgând sute de milioane de euro nerambursabili pentru proiecte de energie regenerabilă, stocare și rețele electrice.