Moscova are doar de CÂȘTIGAT din rezolvarea crizei de la Marea Roșie cu „mână” americano-engleză: „Loviturile împotriva Houthi, apreciate la Kremlin”
Rusia a protestat vehement față de atacurile declanșate de SUA și Marea Britanie împotriva insurgenților Houthi din Yemen. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că e vorba despre acțiuni „ilegitime”, numai că, dincolo de declarații, se ascund interese ale Moscovei care sunt, paradoxal, protejate cu „mână” americano-engleză.
În mod previzibil, notează Nikita Smagin pentru Carnegie Endowment for International Peace, Rusia a criticat profund atacurile Statelor Unite și ale Regatului Unit împotriva miliției Houthi din Yemen.
În realitate, totuși, mai spune analistul politic, Moscova nu se opune deloc ca Washingtonul să restabilească ordinea în Marea Roșie și să se asigure că traficul maritim poate continua să utilizeze Canalul Suez: o rută importantă de tranzit pentru petrolul rusesc cu destinația India.
„Într-adevăr, este greu de imaginat Moscova reacționând în alt mod. Relațiile dintre SUA și Rusia au devenit cu mult timp în urmă un joc cu sumă zero, ceea ce înseamnă că fiecare mișcare a Washingtonului este automat condamnată de Moscova.
În plus, Kremlinul folosește orice ocazie pentru a-și dubla retorica anticolonial, care speră că o va ajuta să câștige sprijinul Sudului Global”, scrie Nikita Smagin în analiza sa.
„Moscova a folosit și acest moment pentru a promova o altă rută comercială alternativă”
Exporturile și importurile Rusiei, reamintește analistul, trec în mare parte prin porturile sale din Orientul Îndepărtat și prin legăturile feroviare cu China. Nu mai mult de aproximativ 10 la sută din comerțul său exterior trece prin Canalul Suez și, în orice caz, acesta nu a fost – până acum – afectat.
„Putin a susținut că blocajul de la Marea Roșie ar putea determina companiile de transport maritim să treacă pe Ruta Mării Nordului, care străbate coasta arctică a Rusiei.
- Moscova a folosit și acest moment pentru a promova o altă rută comercială alternativă: Coridorul de transport Nord-Sud care leagă Rusia de Oceanul Indian prin Iran.
- Potrivit politicianului naționalist Leonid Slutsky, această rută ar putea fi o nouă infrastructură logistică pentru Eurasia.
Cu alte cuvinte, retorica Moscovei pare concepută pentru a încadra evenimentele din Marea Roșie ca doar un alt exemplu al modului în care aceasta beneficiază de pe urma fracturării hegemoniei SUA. Acțiunile Rusiei sunt însă mult mai revelatoare. Moscova nu a făcut nimic pentru a împiedica Statele Unite să întreprindă acțiuni militare – în ciuda faptului că are o anumită putere pentru a face acest lucru.
Washingtonul a înființat o coaliție împotriva Houthiilor pe 18 decembrie anul trecut. Chiar înainte de loviturile asupra Yemenului, acea coaliție scufundase trei nave Houthi și doborase zeci de drone și rachete”, mai scrie Nikita Smagin.
Pe 11 ianuarie, Washington a prezentat Rezoluția ONU 2722 ca bază legală pentru atacurile asupra infrastructurii Houthi. Rusia nu a pus veto rezoluției, care a trecut ulterior, iar Statele Unite și Marea Britanie au efectuat primele lovituri asupra Yemenului a doua zi. Poate în mod inevitabil, Rusia a susținut că rezoluția nu a fost un mandat pentru o acțiune militară. Cu toate acestea, este greu de crezut că Rusia nu a bănuit că acesta ar putea fi rezultatul. Din discuțiile despre rezoluție a fost evident că acțiunea militară era foarte importantă.
Moscova este preocupată de interesele sale economice în Marea Roșie
Realitatea este că Moscova este preocupată de interesele sale economice în Marea Roșie, punctează Nikita Smagin.
„Bineînțeles, există argumentul că actuala criză ar putea stimula interesul pentru Ruta Mării Nordului și Coridorul de transport Nord-Sud, dar acest lucru s-ar întâmpla doar pe termen lung. Nu a existat nicio diferență imediată în ceea ce privește volumul de mărfuri trimise prin aceste rute.
Rusia ar avea însă de suferit de pe urma închiderii Canalului Suez. Majoritatea exporturilor de petrol ale Rusiei către India – în prezent cel mai mare importator de hidrocarburi rusești – sunt trimise prin canal. Adică până la 3 milioane de barili de petrol pe zi: aproximativ o treime din exporturile de țiței ale Rusiei.
Dacă Canalul Suez ar fi închis, Rusia ar fi nevoită să-și trimită tancurile în jurul Africii pentru a ajunge în India. Flota sa de cisterne nu este suficient de mare pentru a menține volumele actuale de export, în cazul în care s-ar întâmpla acest lucru, iar aprovizionarea mai multor ar fi un lucru deloc simplu: cererea de tancuri ar fi vertiginoasă într-un astfel de scenariu, deoarece Rusia nu este singura țară care transportă petrol prin Canalul Suez.
Din acest motiv, eforturile Washingtonului de a rezolva problema atacurilor Houthi vor fi probabil binevenite și (n.red. – apreciate) în liniște la Moscova. Desigur, tensiunile dintre SUA și Rusia înseamnă că Kremlinul nu poate să iasă oficial și să spună că sprijină acțiunile militare ale SUA. Dar este foarte puțin probabil să le stea în cale”, încheie Nikita Smagin analiza sa.
Foto – Profimedia Images
Citește și: