O ANCHETĂ militară dezvăluie ERORILE fatale ale armatei israeliene, în urma cărora 1200 de persoane au murit în atacul Hamas din octombrie 2023

Publicat: 28 02. 2025, 10:22
Actualizat: 28 02. 2025, 10:42
FILE - A woman grieves at a memorial for those killed and abducted during the Oct. 7, 2023, cross-border attack by Hamas militants, near the kibbutz Reim, southern Israel, May 13, 2024.,Image: 969738797, License: Rights-managed, Restrictions: This content is intended for editorial use only. For other uses, additional clearances may be required. FILE PHOTO, Model Release: no

O investigație a armatei israeliene a stabilit că Hamas a reușit să efectueze cel mai violent atac din istoria Israelului pe 7 octombrie 2023, deoarece armata israeliană a apreciat greșit intențiile grupului militant și i-a subestimat capacitățile, transmite AlJazeera.

Armata israeliană a publicat primul său raport oficial despre greșelile care au dus la eșecul în timpul atacului Hamas din 7 octombrie 2023, care a declanșat războiul din Gaza.

Raportul concluzionează că Forțele de Apărare Israeliene (IDF) „au eșuat în misiunea lor de a proteja civilii israelieni”.

Raportul de 19 pagini conține multe despre ceea ce a dus la pierderea catastrofală a aproximativ 1.200 de vieți, atunci când aproximativ 5.000 de luptători înarmați Hamas și a altor grupuri palestiniene au atacat Israelul, capturând și 251 de ostatici.

Concluziile anchetei indică faptul că militarii IDF au apreciat greșit intențiile Hamas și au subestimat capacitățile grupării.

Raportul notează că armata israeliană a considerat Gaza ca o amenințare secundară în ceea ce privește securitatea națională, principalul pericol în acest sens fiind Iran și Hezbollah. Politica sa față de Gaza a fost „paradoxală: deși Hamas era ilegitim, dar nu a existat niciun efort pentru a dezvolta o strategie de apărare”, spune raportul.

Armata a ales o abordare de „gestionare a conflictelor” pentru a trata relația cu Gaza, se mai menționează  în document, și a presupus că Hamas nu este „ interesat și nici pregătit pentru un război la scară largă” – o percepție întărită de tacticile înșelătoare ale Hamas.

Începând din 2018 există dovezi care sugerează că Hamas într-adevăr elaborează un plan ambițios, însă aceste elemente au fost interpretate ca fiind „nerealiste”, reflectând „aspirațiile pe termen lung ale Hamas mai degrabă decât o amenințare acționabilă”.

Raportul spune că în lunile premergătoare războiului, Direcția de Informații Militare a început să elaboreze o nouă evaluare, sugerând că planul Hamas nu era doar o viziune, ci „un cadru concret pentru planificarea operațională”.

Totuși, această evaluare nu a fost adusă în atenția înalților oficiali din serviciile de informații militare.

Ancheta a determinat ldemisia șefului spionajului israelian Aharon Haliva în 2024. În ianuarie, generalul superior al Israelului Herzi Halevi și-a dat demisia, invocând „eșecuri teribile” în privința securității naționale și a serviciilor de inteligență.

Comandamentul sudic al armatei, Yaron Finkelman, a demisionat și el.

„Accept situația, responsabilitatea este a mea, am fost comandantul armatei pe 7 octombrie, îmi asum responsabilitatea și, de asemenea, îmi asum responsabilitate pentru voi toți. Și recunosc că fiecare greșeală a unui subordonat este de fapt o dovadă a greșelilor mele”, a spus Halevi.

Descoperirile, publicate joi, l-ar putea presa pe premierul Benjamin Netanyahu să lanseze o anchetă pe scară largă pentru a examina luarea deciziilor politice care au precedat atacul și implicit declanșarea războiul din Gaza.

Mulți israelieni cred că greșelile de la 7 octombrie se extind dincolo de armată și îl învinovățesc pe Netanyahu pentru ceea ce ei consideră o strategie eșuată de descurajare și izolare în anii care au precedat atacul. Această strategie includea permiterea Qatarului să trimită valize cu numerar în Gaza și excluderea rivalului Hamas, Autoritatea Palestiniană recunoscută la nivel internațional.

Premierul nu și-a asumat responsabilitatea, spunând că va răspunde la întrebări dificile abia după război, care a fost întrerupt timp de aproape șase săptămâni de o încetare a focului slabă. În ciuda presiunilor publice, inclusiv din partea familiilor celor aproximativ 1.200 de oameni uciși în atacul din 7 octombrie și a celor 251 luați ca ostatici în Gaza, Netanyahu a rezistat solicitărilor de a se crea o comisie de anchetă.

FOTO Profimedia

Citește și

UNRWA, agenția ONU pentru refugiații palestinieni, pierde finanțare și este „ținta” acuzațiilor. „Menține legături reciproc avantajoase cu teroriștii”

Atac TERORIST în Israel /Un militant islamist a lovit cu mașina un grup de oameni

Hamas se declară pregătită să ÎNCEAPĂ discuțiile privind a doua fază a încetării focului în Fâșia Gaza