O nouă amenințare globală. Efectele și mortalitatea ar putea fi comparabile cu cele ale unei pandemii, avertizează specialiștii

Publicat: 17 11. 2026, 09:57
Actualizat: 17 11. 2026, 10:04

Vortexul polar și un El Niño de asemenea intensitate nu au mai acționat niciodată în aceeași iarnă, iar climatologii recunosc că nu știu ce va urma, potrivit Blic, care citează The Telegraph și Time.

Oamenii de știință avertizează că super El Niño ar putea provoca ”mortalitate de proporții pandemice”.

”El Niño 2026-2027 va provoca o mortalitate de proporții pandemice”, a avertizat dr. Colin Carlson, profesor de epidemiologie la Universitatea Yale. Potrivit lui, fenomenul ar fi mai letal decât pandemia de gripă porcină din 2009, care a făcut aproximativ 284.000 de victime. Carlson cere Organizației Mondiale a Sănătății să-l declare urgență de sănătate publică de importanță internațională.

Laboratorul de Impact Climatic al Universității din Chicago estimează că doar căldura ar putea provoca 451.000 de decese în plus între iunie 2026 și februarie 2027. Studiul nu a trecut încă prin evaluarea altor cercetători. Temperaturile de pe uscat ar putea crește cu aproximativ 1,2 grade Celsius, iar zilele extrem de calde ar fi cu 44% mai multe decât într-un an obișnuit. Cele mai multe victime ar fi în Nigeria, aproximativ 31.400, urmată de Indonezia și Sudan.

Pericolul nu se limitează la temperaturile extreme

El Niño provoacă încălzirea neobișnuită a apelor de suprafață din Pacificul tropical și modifică circulația atmosferică la nivel global. Consecințele pot include secete severe, inundații, incendii de vegetație și perturbări ale producției agricole. Specialiștii avertizează că aceste fenomene pot favoriza inclusiv răspândirea unor boli infecțioase, precum holera și febra dengue.

La conferința climatică COP31 din Turcia, Organizația Meteorologică Mondială a arătat că ultimii patru ani au fost cei mai calzi înregistrați vreodată. ”El Niño va fi un multiplicator de risc”, a spus secretara generală Celeste Saulo. Simon Stiell, șeful ONU pentru climă, a numit criza climatică ”o criză globală de sănătate de proporții pandemice”.

Vortexul polar, prăbușit mai devreme ca niciodată

Vortexul polar este o centură de joasă presiune din stratosferă, deasupra Polului Nord. Când se destramă, temperaturile din stratosferă pot crește cu 28 până la 39 de grade Celsius în câteva zile, iar aerul rece din Arctica coboară spre America de Nord, Europa sau Asia. Cu mai mult aer rece, crește și riscul de furtuni de zăpadă și de gheață, explică Judah Cohen, climatolog la MIT. Perturbarea vortexului polar din aceste zile este cea mai timpurie observată vreodată. Recordul anterior data din 28 noiembrie 1968.

Anii cu El Niño aduc de obicei temperaturi mai blânde, însă totul depinde de forța care va câștiga. Riscul de vreme mai rece în nordul Europei crește la sfârșitul lui noiembrie sau la începutul lui decembrie.

”Dacă vortexul polar slăbește și începe să șerpuiască peste emisfera nordică, favorizează vremea mai rece, așa că va fi o adevărată bătălie. Nu am avut niciodată o asemenea perturbare și un super El Niño în același timp. Este, într-un fel, un teritoriu complet neexplorat”, a spus climatologul.