Oana Țoiu a dat un interviu pentru BBC. Ministrul a afirmat că România vrea mai mulți militari americani pe teritoriul său

Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Extrene, a spus, într-un interviu pentru BBC, că țara noastră susține menținerea prezenței militare americane în țară și că ia în calcul inclusive o posibilă tranziție de la o prezență prin rotație la una permanentă. Ea a vorbit și despre riscurile generate de războiul din Ucraina, securitatea la Marea Neagră și incestițiile strategice din regiune.

Oana Țoiu a subliniat importanța frontierei pe care România o împarte cu Ucraina și a indicat că actualul context de securitate a determinat Bucureștiul să investească în dezvoltarea infrastructurii și a conectivității regionale.

„Vă mulțumesc pentru invitație. Da, avem cea mai lungă frontieră a Uniunii Europene, NATO și spațiului Schengen cu Ucraina. Iar acest lucru a însemnat pentru noi, desigur, riscuri sporite, dar, în același timp, și un plan dedicat de investiții, astfel încât să creștem conectivitatea cu regiunea în ceea ce privește transportul feroviar, punctele de trecere a frontierei și autostrăzile. Facem același lucru și în ceea ce privește conexiunile cu Balcanii. Menționez acest lucru deoarece președintele Nicușor Dan participă la deschiderea conferinței alături de președintele Zelenski, precum și la Forumul Economic. Acest lucru are loc la finalul unui an în care ne-am concentrat pe consolidarea legăturilor economice și pe creșterea investițiilor strategice comune, gestionând, în același timp, riscurile de securitate din această perioadă”, a declarat Oana Țoiu, potrivit stiripesurse.

Despre efectele războiului din Ucraina

Întrebată și despre situația de securitate de la granița României și despre incidentele cu drone rusești din regiune, Oana Țoiu a spus că Bucureștiul resimte efectele invaziei Rusiei în Ucraina și încearcă să obțină, inclusiv la nivel european, resurse pentru protejarea frontierelor.

„Da, vedem efectele colaterale ale invaziei pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei. Am închis, de exemplu, unul dintre consulatele generale ale Rusiei din România, ca măsură diplomatică de răspuns. Și, desigur, în ceea ce privește protejarea frontierelor, negociem acum și în cadrul Uniunii Europene o concentrare a resurselor financiare pentru a ne asigura că regiunile sunt sprijinite, dar și că avem o protecție adecvată a frontierei”, a afirmat aceasta.

De asemenea, Oana Țoiu a pus accent și pe importanța infrastructurii de transport de la Dunăre și a Portului Constanța pentru exporturile de cereale și protejarea rutelor comerciale.

„Aș reveni însă și la tema principală a conferinței de astăzi privind regiunea carpatică, și anume legăturile economice, conectivitatea, turismul și legăturile culturale. La frontieră avem, de exemplu, și Dunărea. Am observat un risc crescut în ceea ce privește conexiunile din această zonă, însă ne concentrăm asupra gestionării infrastructurii adecvate de pe Dunăre și din Portul Constanța, astfel încât să putem sprijini comerțul mondial, inclusiv în ceea ce privește cerealele. România este cel mai mare producător de cereale din Uniunea Europeană, iar Ucraina, după cum știți, este, de asemenea, un producător important. Pentru noi, Portul Constanța, conexiunile feroviare și capacitatea de a le susține pentru a contribui la scăderea prețurilor alimentelor în Orientul Mijlociu și Africa și pentru a proteja rutele comerciale reprezintă aspecte importante. Acest subiect va face parte și din agenda Organizației Națiunilor Unite de la New York”, a mai explicat ministra.

În ce privește situația de la Marea Neagră, Oana Țoiu a vorbit despre cooperarea cu aliații NATO și despre activitățile comune de deminare.

„Ei bine, ne-am consolidat parteneriatele, de exemplu, cu NATO și Bulgaria. În cadrul NATO avem o abordare strategică prin care desfășurăm în prezent activități comune de deminare în Marea Neagră. Canada este, de asemenea, implicată în activități de instruire, iar Regatul Unit acordă, la rândul său, atenție acestei chestiuni. Menționez aceste țări deoarece au o puternică tradiție maritimă”, a declarat Oana Țoiu.

Ea a făcut referire și la protejarea infrastructurii critice și la proiectul Neptun Deep din Marea Neagră.

„La summitul NATO de la Ankara, de exemplu, am ridicat această chestiune la nivelul protejării infrastructurii critice. Acest lucru este important deoarece România are la Marea Neagră proiectul Neptun Deep, un proiect de gaze naturale care va crește cu 80% actuala noastră aprovizionare cu gaze naturale”, a adăugat aceasta.

România dorește menținerea prezenței militare americane

Întrebată și despre relația cu Statele Unite și viitorul NATO, Oana Țoiu a ținut să sublinieze importanța prezenței militare americane în România și a investițiilor de la baza Mihail Kogălniceanu.

„Ceea ce este foarte important pentru noi, de exemplu, este că avem de mult timp o prezență americană aici, în România. Baza militară de la Kogălniceanu are, de asemenea, un plan de investiții pe termen lung de aproximativ 4 miliarde de euro. Suntem acum în proces de discuții în cadrul NATO și cu partenerul nostru strategic, Statele Unite, cu privire la viitorul prezenței militare ca factor de descurajare”, a spus ministra Afacerilor Externe.

Oana Țoiu a mai spus că România susține nu numai menținerea actualei prezențe, ci și posibilitatea trecerii de la sistemul prin rotație la o prezență permanentă.

„România susține menținerea a ceea ce avem în prezent și, eventual, consolidarea acestei prezențe, printr-o posibilă tranziție de la o prezență prin rotație la una permanentă”, a declarat șefa diplomației române.

„Este nevoie de coordonare privind sancțiunile și negocierile de pace”

Făcând referire la perspectivele încheierii războiului din Ucraina, Oana Țoiu a afirmat că România se află în dialog atât cu autoritățile de la Kiev, cât și cu oficialii americani și partenerii europeni.

„În ceea ce privește găsirea unei căi către pace la granița noastră, am discutat, desigur, cu partenerii noștri ucraineni, am discutat cu oficiali americani și suntem cu toții conectați într-un dialog european privind pașii următori. Cu toții considerăm că este nevoie de coordonare între noi atât în privința sancțiunilor, cât și în ceea ce privește negocierile adecvate pentru pace. Am văzut, de asemenea, semnale pozitive venind din partea Ucrainei”, a mai declarat Oana Țoiu.