„Ordonanța Prună”, care permitea SRI să poată face cercetări penale, este neconstituțională

Publicat: 16 02. 2022, 16:22
Actualizat: 16 02. 2022, 16:24

„Ordonanța Prună”, care permitea SRI să poată face cercetări penale, încalcă Legea fundamentală, a decis, miercuri, Curtea Constituțională (CCR).

În cazul acestei ordonanțe au fost depuse trei obiecții de neconstituționalitate. Două sunt semnate de Avocatul Poporului, iar o a treia a fost trimisă Curții de deputați aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor, Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, Grupului Parlamentar al Partidului Național Liberal, deputați neafiliați și un deputat aparținând Grupului Minorităților Naționale.

În cadrul ședinței de plen de miercuri, judecătorii CCR au analizat obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2016 privind unele măsuri
pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal și au stabilit că încalcă Legea fundamentală.

„Cu majoritate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate (după conexarea celor trei sesizări cu același obiect formulate de Avocatul Poporului și, respectiv, de 51 de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor, Partidului Social Democrat, Partidului Național Liberal, precum și de deputați neafiliați și un deputat al Grupului Minorităților Naționale) și a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, precum și dispozițiile art.I pct.1 fraza a doua, art.II pct.1, art.IV pct.1 fraza a treia și art.IV pct.2 fraza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.6/2016 sunt neconstituționale”, a decis, miercuri, CCR.

În martie 2016, după decizia 51 a CCR prin care SRI i-a fost interzis să facă cercetare penală în România, prin OUG 6/2016 – „Ordonanţa Prună” – SRI a devenit „prin excepţie” -„organ de cercetare penală specială” în România, pe infracţiunile din Codul Penal ce ţin de securitatea naţională şi terorism, reuşind astfel ca după tăierea legală a relaţiei SRI- DNA, SRI să facă cercetare penală cu procurorii DIICOT, prin punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, conform Mediafax.

Potrivit proiectului, Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa Parchetelor, în condiţiile legii. Organele de Poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia. Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune de îndată la dispoziţia Parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile neprelucrate deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor, notează Agerpes.

Adoptarea OUG nr. 6/2016 a fost criticată dur, la dată respectivă, de asociațiile de magistrați, care au invocat vicii grave de neconstituționalitate și au cerut Parlamentului respingerea acesteia.

Ulterior deciziei CCR, AUR a scris pe Facebook „decizia confirmă justețea demersului nostru și arată că Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor, înființat în secret în baza unei hotărâri a CSAT, nu are nicio bază legală”.