Postul Paștelui în 2026. Când începe și ce le este interzis credincioșilor să facă

Postul Paștelui durează 40 de zile, iar credincioșii îi mai spun și „Postul Mare”, fiind cel mai lung din an. În 2026, va începe la 23 februarie și va ține până în sâmbătă, 11 aprilie, urmând ca  pe 12 să fie sărbătorit Paștele.

Acesta este cel mai lung post din calendarul creștin ortodox, dar și cel mai restrictiv dintre cele patru mari posturi din timpul anului. În această perioadă există doar două dezlegări la pește.

Paștele ortodox și cel catolic nu mai pică la aceeași dată

În 2026, Învierea Mântuitorului este celebrată la date diferite de bisericile ortodoxe și catolice, iar acest fapt influențează și începutul postului. Conform calendarului, Paștele catolic pică mai devreme cu o săptămână anul acesta, pe 5 aprilie.

La ortotocși, se intră în Postul Mare la 23 februarie, imediat după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai.

Așa cum spune ÎPS Laurențiu, mitropolitul Ardealului, postul nu înseamnă doar renunțarea la anumite alimente, ci și o curățire sufletească, prin spovedanie și fapte bune:

„Postul oferă bucuria de a trăi împreună cu Hristos, pornind întâi de la căința ta, pentru că Postul Mare trezește în noi acea tristețe evlavioasă, acea tristețe potolită, acea blândă tristețe. Postul de bucate cu postul de păcate este o luptă împotriva diavolului, împotriva Satanei, luptă care aduce biruință. Cel mai important lucru este ca să simțim o izbândă, să simțim că, într-adevăr, postul este pentru noi o jertfă plină de bucurie”.

Înainte de Paște, creștinii țin postul de 40 de zile, care face referire la perioada de postire de 40 de zile și 40 de nopți pe care Mântuitorul Iisus Hristos a ținut-o înainte de a începe propovăduirea Evangheliei.

Lăsata Secului de Carne pentru intrarea în Postul Paștelui va fi pe 22 februarie 2023, care marchează ultima ocazie de a consuma carne înainte de Sfintele Paști. Săptămâna premergătoare, denumită și Săptămâna Albă, creștinii pot consuma produse lactate sau ouă.

Un moment central al Postului Paștelui este Vinerea Mare, care comemorează răstignirea și moartea lui Iisus Hristos, fiind marcată de post, rugăciune și obiceiuri care reflectă suferința și compasiunea.

Ce nu putem mânca în Postul Paștelui

În Postul Mare este interzis consumul de produse de origine animală (carne, ouă, produse lactate, pește) și, la fel ca în celelalte posturi, fumatul și alcoolul sunt și ele interzise. Totodată, cei care țin postul trebuie să se abțină de la gânduri necurate, pofte sau patimi, dar și trebuie să se roage în această perioadă.

Nunțile sunt și ele interzise în timpul postului, pentru că această perioadă trebuie să fie marcată de post sufletesc și trupesc. Dat fiind faptul că Postul Mare reprezintă o perioadă în care creștinii trebuie să reflecteze asupra sărbătorii, dar și asupra patimilor Domnului, nunțile nu se organizează, pentru că această perioadă de post nu se potrivește cu petrecerile cu mâncare și băutură care se organizează în general după nunți.

Sâmbetele din Postul Mare sunt dedicate pomenirii morților. În Postul Mare se dau sărindare (pomeniri de 40 de zile) la mănăstiri. Grâul de sărindar este sfințit în fiecare sâmbătă din post, iar cu el se face coliva din Sâmbăta lui Lazăr, când se face marea promisiune a Învierii dinainte de Sfintele Paști.

„Postul nu trebuie înțeles ca o sumă de restricții, ci ca o școală a libertății de a iubi pe Dumnezeu”, explică Patriarhul Daniel.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Când începe Postul Paștelui în 2025 și pe ce dată pică

Tradiții și obiceiuri de Paște. Ce nu trebuie să faci niciodată de Învierea Domnului