Probioticele sunt recomandate ca adjuvant, când se urmează un tratament cu antibiotice. Cum se administrează și ce efecte secundare pot să apară

Probioticele sunt recomandate ca adjuvant, când se urmează un tratament cu antibiotice, pentru că au multe beneficii pentru sănătate și acționează la diferite niveluri ale organismului. Însă, deși aceste suplimente sunt tot mai populare și au beneficii bine documentate, mulți pacienți nu știu exact când și cum trebuie administrate, de altfel un aspect esențial pentru maximizarea potențialelor beneficii.

De preferință, se ia dimineața – pe stomacul gol (cu 30 de minute înainte de masă) – sau în timpul mesei, pentru a supraviețui acidității gastrice. Doctorul Ionuț Fronea, medic specialist în farmacologie clinică, afirmă că în timpul tratamentului cu antibiotice, ele se iau la o distanță de 2-6 ore de antibiotic, iar cura trebuie continuată 1-2 săptămâni după terminarea antibioticelor, potrivit bzi.ro.

Acest lucru permite antibioticului să fie absorbit și poate reduce potențialul de a afecta bacteriile benefice din probiotic, iar unele studii sugerează faptul că intervalul ar putea crește eficacitatea probioticelor în prevenirea anumitor efecte secundare ale antibioticelor.

De asemenea, timpul optim de administrare a unui probiotic poate varia în funcție de tipul produsului și de recomandările medicale.

În general, unii specialiști sugerează următoarele variante:

Cu aproximativ 30 de minute înainte de masă, pe stomacul gol, dacă nu este necesară administrarea antibioticului dimineața. Seara, înainte de culcare, la câteva ore după ultima doză de antibiotic.

Aceste sugestii se bazează pe observații conform cărora probioticele ar putea avea o rată de supraviețuire mai ridicată în aceste momente, crescând astfel șansele de a ajunge intacte în intestin.

Pentru potențiale beneficii, unii experți recomandă:

• Începerea administrării probioticelor din prima zi de tratament antibiotic.
• Continuarea tratamentului timp de minimum 1-2 săptămâni, până la 4 săptămâni… dacă tratamentul a fost mai lung, după încheierea antibioterapiei, pentru a permite refacerea florei intestinale.

Această abordare este susținută și de unele studii clinice care au arătat o posibilă reducere a efectelor secundare ale antibioticelor atunci când probioticele sunt administrate pe toată durata tratamentului și după.

Principalele efecte secundare

Probioticele sunt sigure, în general, dar pot provoca și unele reacții adverse, chiar dacă ușoare și temporare, precum balonare, gaze, constipație sau diaree, mai ales în primele zile de administrare, pe măsură ce flora intestinală se adaptează. În cazuri rare, pot apărea infecții la persoane cu sistem imunitar slăbit.

Balonarea și gazele sunt cele mai comune efecte, pentru că bacteriile noi încep să colonizeze intestinul. Totodată, unele probiotice pot conține ingrediente precum lactoză, soia sau gluten, cauzând reacții la persoanele intolerante.

De asemenea, dureri de cap pot fi declanșate de aminele prezente în anumite produse probiotice, iar persoanele cu boli grave (HIV, cancer, după operații) pot dezvolta infecții.

Ca să eviți efectele secundare, începe cu o doză mică și crește-o treptat, însă doar la îndrumarea unui medic specialist, care oricum trebuie neapărat consultat, dacă ești însărcinată, alăptezi sau ai afecțiuni cronice.

Autorul mai recomandă:

Medicamentele expirate pot deveni periculoase: ce riscuri există și cum trebuie eliminate corect

Virusuri „antrenate în spațiu” să ucidă bacterii pe Pământ. Primele exemplare ale experimentului științific de pe Stația Spațială au revenit pe Terra

Ce medicamente nu trebuie luate niciodată cu lapte sau iaurt. Acestea pot bloca sau reduce semnificativ absorbția unor tratamente importante