RĂZBOI în Ucraina, ziua 772: Șeful NATO: Kuleba: „Planul NATO de crea un fond de 100 de miliarde €, „șanse zero” fără contribuții obligatorii”

Publicat: 05 04. 2024, 08:36
Actualizat: 05 04. 2024, 11:20
Război în Ucraina / Sursa FOTO: flickr.com
10:42

Lavrov: „Planul de pace chinezesc privind Ucraina este cel mai rezonabil de până acum”

China a propus cel mai rezonabil plan de pace de până acum pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, a declarat joi ministrul rus de externe Serghei Lavrov, citat de agenția de presă.

Beijingul a prezentat un document în 12 puncte în urmă cu mai bine de un an, care stabilea principiile generale pentru a pune capăt războiului, dar nu intra în detalii.

Documentul a primit o primire călduță la vremea respectivă atât în Rusia, cât și în Ucraina, în timp ce Statele Unite au afirmat că China se prezenta ca un pacificator, dar reflecta „narațiunea falsă” a Rusiei și nu condamna invazia acesteia.

„Cel mai important lucru pentru noi este că documentul chinezesc se bazează pe o analiză a motivelor pentru ceea ce se întâmplă și pe necesitatea de a elimina aceste cauze profunde. Este structurat logic, de la general la specific”, a declarat Lavrov reporterilor, citat de agenția de presă de stat RIA.

„Acest plan a fost criticat pentru că este vag… Dar acesta este un plan rezonabil pe care marea civilizație chineză l-a propus spre discuție”.

Lavrov urmează să se întâlnească în curând cu omologul său chinez, iar președintele Vladimir Putin a declarat luna trecută că ar lua în considerare posibilitatea de a merge în China în prima călătorie în străinătate a noului său mandat de șase ani.

Rusia afirmă că este dispusă să intre în discuții despre Ucraina, dar că acestea trebuie să reflecte ceea ce numește „noile realități” de pe teren, unde forțele sale controlează puțin sub o cincime din țară, iar Moscova a revendicat patru regiuni ucrainene ca fiind ale sale.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a prezentat propria sa formulă de pace care prevede încetarea ostilităților și retragerea completă a Rusiei din toate teritoriile ocupate.

Lăudarea planului Chinei oferă Moscovei o modalitate de a semnala că este deschisă la discuții de pace, atacând în același timp inițiativa lui Zelenski, pe care Lavrov a numit-o „un meniu din care poți scoate ce vrei”.

Elveția a declarat că va găzdui o conferință bazată pe planul lui Zelenski, dar Rusia a numit inițiativa inutilă și a spus că este sortită eșecului fără participarea Moscovei.

09:44

Ungaria, care „vorbește” pe „limba lui Putin” critică NATO: "Alianța este într-o psihoză de război"

La finalul reuniunii miniştrilor de externe din statele NATO şi a Consiliului NATO-Ucraina de la Bruxelles, ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, care opizează deseori împotriva Alianței, dar în favoarea Rusiei, a declarat că NATO este într-o „stare de psihoză de război”, ceea ce implică un „risc serios de escaladare” în conflictul din Ucraina.

El a criticat strategia NATO, sugerând că majoritatea discuțiilor s-au concentrat pe intensificarea livrărilor de arme către Ucraina, în loc să se căute pacea.

Ministrul ungar a dezvăluit că poziția sa, care pledează pentru „pace” în condițiile în care Putin este cel care a declanșat răboiul din Ucraina și nu Occidentul, a fost „în minoritate în interiorul NATO”, iar majoritatea discuțiilor au vizat creșterea ajutorului militar către Ucraina.

Szijjarto a subliniat că există dificultăți în furnizarea de arme, deoarece multe state membre ale NATO au epuizat deja majoritatea stocurilor de muniții disponibile. El a atras atenția că furnizarea de arme către Ucraina nu a dus la atingerea obiectivelor inițiale și că situația pe teren continuă să se deterioreze.

Ungaria se opune consolidării rolului NATO în conflictul din Ucraina și nu va participa la furnizarea de arme sau la instruirea soldaților ucraineni, a subliniat Szijjarto.

09:43

Șeful NATO: „Nu avem planuri să trimitem trupe de luptă în Ucraina”

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat joi că Alianța Nord-Atlantică nu este și nu va fi parte a conflictului din Ucraina, subliniind că nu sunt planuri pentru trimiterea de trupe de luptă în regiune.

„Nu avem planuri să trimitem trupe de luptă în Ucraina, nu a existat o solicitare pentru așa ceva”, a declarat Stoltenberg, contrazicând afirmațiile Kremlinului privind o presupusă confruntare directă între Rusia și NATO.

Cu toate acestea, el a recunoscut că NATO înțelege urgența situației, în special solicitările Ucrainei pentru noi sisteme de apărare aeriană, inclusiv rachetele americane Patriot.

Stoltenberg a subliniat că aliații NATO vor analiza posibilitatea de a furniza mai multe sisteme de apărare, asigurându-se că cele deja existente sunt echipate cu suficientă muniție și piese de schimb.

În plus, Stoltenberg a menționat că NATO a discutat cu ministrul de externe ucrainean privind nevoile imediate și pe termen lung ale Ucrainei, recunoscând gravitatea situației de pe teren.

El a salutat contribuțiile recente ale aliaților NATO, cum ar fi cele 600 de milioane de euro de la Germania pentru inițiativa cehă, dar a subliniat necesitatea de a face mai mult și de a asigura o asistență pe termen lung și durabilă.

Războiul din Ucraina a ajuns vineri, 5 aprilie 2024, în ziua cu numărul 772, iar GÂNDUL vă prezintă cele mai importante evenimente din țara vecină.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a exprimat susținerea Ucrainei față de propunerea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, de a constitui un fond pe termen lung pentru sprijinirea militară a Ucrainei în conflictul cu Rusia, însă el nu o vede realizabilă fără contribuții financiare obligatorii din partea statelor membre ale NATO.

Propunerea prezentată de Stoltenberg la reuniunea miniștrilor de externe din statele membre NATO a întâmpinat reacții mixte din partea celor 32 de state.

Kuleba a evidențiat că, în actualul model de finanțare, inițiativa are „zero șanse” din cauza dificultăților întâmpinate chiar și în oferirea de asistență militară pentru sume mai mici.

El a subliniat că această inițiativă „există și are șanse de a fi implementată” doar într-un singur scenariu.

Mai multe state membre NATO au început deja să exploreze modalități de finanțare pentru acest fond. Ministrul leton de externe, Krisjanis Karins, a propus ca finanțarea să fie asigurată prin contribuțiile statelor membre ale Alianței, potrivit Agerpres.

Ministru de externe din Estonia, Margus Tsahkna, a sugerat ca țările membre NATO să ofere anual 0,25% din PIB-ul lor ca ajutor militar pentru Ucraina.