România rămâne pe primul loc la abandonul școlar din UE, deși media europeană a scăzut simțitor

Rata abandonului școlar timpuriu la nivelul Uniunii Europene a scăzut la 9,1% în 2025, potrivit Eurostat. Acest procent aduce Europa foarte aproape de ținta stabilită pentru 2030, când se dorește ca abandonul să coboare sub 9%. Din păcate, România ocupă ultima poziție și înregistrează cea mai mare pondere a tinerilor care părăsesc școala devreme, cu un procent îngrijorător de 15,5%.

Băieții renunță la cursuri mai des decât fetele

Datele arată că tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani părăsesc sistemul de educație într-un număr mai mare comparativ cu fetele. Chiar și așa, ambele categorii au înregistrat progrese în ultimii zece ani la nivel european.

BREAKING NEWS Spania este noua campioană mondială. S-a impus în fața Argentinei cu 1-0

01:02

MESAJ Mesaje de Sfântul Ilie. Cele mai frumoase urări de „La mulți ani!” și felicitări pe care să le trimiți sărbătoriților

00:00

Procentul băieților care au abandonat școala a scăzut de la 12,5% în 2015 până la 10,6% în 2025. În același interval de timp, rata în rândul fetelor a coborât de la 9,4% la 7,5%.

Diferențe uriașe între statele membre

Un număr de 17 state din UE au reușit deja să atingă obiectivul propus pentru anul 2030. Cele mai bune rezultate și cele mai mici procente de abandon apar în Croația, unde rata este de doar 2,1%, urmată de Grecia cu 3% și Irlanda cu 3,6%. La polul opus, alături de România care conduce acest clasament negativ, se află Germania cu o rată de 13,1% și Spania cu 12,8%.

Principalele motive pentru care elevii români părăsesc studiile devreme sunt costurile prea mari, accesul deficitar la transport, materiale educaționale și meditații, dar și nivelul limitat de educație al părinților.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Ce au răspuns românii la întrebarea „A fost Ilie Bolojan un premier bun?”
• Ce au răspuns românii la întrebarea: „Sunteți de acord ca România să se împrumute 17 miliarde de euro pentru apărare, prin programul SAFE?”
• De ce salariu ai nevoie pentru a trăi decent în România? Ce au răspuns oamenii întrebați de Gândul