Schimb dur de replici între fostul ministru al justiției, Radu Marinescu, și deputatul USR Alexandru Dimitriu pe tema prescripției

Fostul ministru PSD al Justiției, Radu Marinescu, și deputatul USR Alexandru Dimitriu au intrat într-un conflict deschis în urma deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) referitoare la prescripția faptelor în dosarele penale. În timp ce politicienii își aruncă acuzații reciproce pe rețelele de socializare, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis o reacție oficială, susținând că a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit recent că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanță condusă în prezent de Lia Savonea, privind extinderea aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014 – 2018 nu este conformă cu dreptul Uniunii Europene. De asemenea, instanța europeană a precizat că hotărârea nu se aplică dosarelor deja aflate pe rol.

CONTROVERSĂ Lukașenko își păstrează spațiul de manevră în relația cu Putin. Ce rol joacă Donald Trump în ecuația „Belarus – Rusia”

09:00

FLASH NEWS Trump își ridică un arc de triumf uriaș la Washington. Va fi mai înalt decât cel din Paris. Când încep lucrările la noul monument

08:50

Alexandru Dimitriu (USR): „PSD i-a trimis lui Savonea avocat din oficiu”

Deputatul USR Alexandru Dimitriu l-a acuzat pe Radu Marinescu că încearcă să mascheze un eșec judiciar istoric al instanței supreme și că îi ia apărarea șefei Înaltei Curți.

„Pesedistul Marinescu iese s-o apere pe Lia. PSD i-a trimis lui Savonea avocat din oficiu, doar că – prost moment, prost dosar! Ce vrea, de fapt, Marinescu? Să ne convingă că înfrângerea istorică a Înaltei Curți la CJUE nu e ce pare. Că «vădit incompatibil cu dreptul Uniunii» înseamnă, de fapt, «interpretări care pot diferi». Problema domnului fost ministru e că motivarea Marii Camere i-a respins deja, punct cu punct, toată pledoaria”, a afirmat Dimitriu.

Deputatul a mai arătat că instanța europeană a stabilit clar că normele de prescripție, în contextul aplicat de ÎCCJ, ridică probleme de insecuritate juridică.

„ÎCCJ și-a încălcat obligațiile din Tratat și a instaurat insecuritate juridică, refuzând să întrebe Luxemburgul înainte de a ordona sfidarea lui. Insecuritatea pe care Marinescu o deplânge duios are coautor cu nume și sediu. (…) Și o întrebare simplă: unde era domnul Marinescu când mașinăria funcționa și dosarele se închideau pe bandă? La Ministerul Justiției. Cel care trebuia să apere interesul României ne explică azi de ce derapajul n-a existat”, a conchis reprezentantul USR.

Radu Marinescu: „Așa se întâmplă când un jurist reduce dreptul penal la obsesia pentru Lia”

Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, a criticat dur reacția reprezentantului USR, acuzându-l că nu înțelege mecanismele de drept penal românesc.

„Domnul deputat USR Dimitriu a înțeles din postarea mea recentă despre hotărârea CJUE doar că «o apăr pe Lia». Atât s-a putut. Așa se întâmplă din păcate când un jurist, exhibând pretenții de comentarii scolastice, nu știe că prescripția răspunderii penale în dreptul penal român este instituție substanțială și nu procesuală funcționând, potrivit legii și Constituției, ca mitior lex, nu s-a ostenit să lectureze că acest standard național este recunoscut în hotărârile LIN, care impun derogare limitativă de la acesta, iar nu reconfigurarea naturii de drept material a instituției prescripției și, în general, reduce dreptul la obsesia Lia”, a scris Marinescu pe pagina sa de Facebook.

Fostul ministru a subliniat că respectă independența justiției, ironizând viziunea deputatului USR: „Undeva însă dumnealui are dreptate: așa este, am fost ministru și n-am dat indicații magistraților cum să aplice legea penală la speță. Dacă era dânsul ministru, îmi imaginez că îi alinia pe judecători la cabinet să le explice la cine se prescrie și la cine nu. Cam asta e viziunea domniei sale despre independența actului de justiție”.

Înalta Curte de Casație și Justiție susține că nu există intenția de a sfida dreptul european

După decizia CJUE, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis un comunicat prin care apără hotărârile magistraților români, afirmând că nu a existat nicio intenție de a sfida dreptul european.

„Fidelitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție nu aparține unei anumite soluții jurisprudențiale și nici unui rezultat punctual al unei cauze, ci valorilor fundamentale ale statului de drept. De aceea, Înalta Curte a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european în ansamblul său, valorificând în mod armonizat atât dreptul Uniunii Europene și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, cât și standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului”, se arată în comunicatul instanței supreme.

Cum a ajuns Înalta Curte de Casație și Justiție în conflict cu CJUE

Situația juridică actuală are la bază o hotărâre din mai 2022 a CCR care a reglementat întreruperea termenului de prescripție în materie penală, care poate fi aplicată perioadei 2018 – 2022. Ulterior, instanța supremă a stabilit că decizia CCR se aplica retroactiv, acoperind și perioada începând cu anul 2014.

Problema a ajuns pe masa CJUE prin dosarul „Lin”, soluționat în două etape majore: hotărârea Lin I din iunie 2023 și recenta decizie Lin II din iulie 2026. Prin aceasta din urmă, Curtea de la Luxemburg a hotărât că extinderea aplicării prescripției pentru perioada 2014 – 2018 încalcă legislația europeană, cu mențiunea că deciziile definitive pronunțate deja sub incidența acestei interpretări rămân valabile și nu vor fi desființate.