SCANDALUL BÎSTROE. Ucraina ține România în șah cu măsurătorile. Ministrul Tanczos Barna: „Nu am primit acceptul”

Ucraina a promis că va permite României să efectueze măsurători pe canalul Bîstroe, dar nici până în momentul de față nu a trimis un accept scris.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, afirmă că încă mai așteaptă confirmarea oficială a părţii ucrainene pentru a putea finaliza măsurătorile de pe canal.

Barna: „Navele, echipajele sunt pregătite”

Totuși, Barna susține că, din informațiile primite de la oficialii ţării vecine, lucrările efectuate pe Bîstroe, inclusiv cele de anul acesta, ar fi fost unele de întreţinere, care nu au afectat semnificativ debitele Dunării.

„Nu am deocamdată acceptul, confirmarea scrisă a părţii ucrainene de a intra pe Chilia şi pe Bîstroe pentru a face toate măsurătorile. Am vorbit cu domnul ministru Grindeanu (n.r. – Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor), navele, echipajele sunt pregătite. Trebuie să vină şi acordul scris, aşa cum a promis partea ucraineană, ca să putem face măsurătorile, care ne vor arăta exact situaţia de pe canal, inclusiv cea a pragurilor, acolo unde au fost efectuate anumite intervenţii de dragaj de întreţinere. Calculele care se vor face pe debit, pe Chilia şi pe Bâstroe, precum şi pe celelalte două braţe, ne vor arăta dacă au fost modificări semnificative”, a precizat ministrul Tanczos Barna.

Potrivit acestuia, Ucraina ar fi comunicat că lucrările de dragaj efectuate pe canal au fost unele de întreţinere, iar valorile obţinute la ultimele măsurători, din 2017, nu s-ar fi modificat.

„Lucrări de dragaj au avut loc şi în acest an, şi la sfârşitul celui trecut, iar dânşii spun că au fost strict lucrări de întreţinere, dar vom vedea după ce vom avea rezultatele măsurătorilor care este situaţia (…) Noi am făcut măsurători pe cele 14 puncte, pe secţiunea Chilia, de pe malul românesc şi până pe cel ucrainean, şi nu prezintă modificări semnificative faţă de valorile din 2017, dar, subliniez încă o dată, este vorba de măsurători punctuale, pe secţiuni punctuale. Debitele modificate semnificativ sunt cele care reprezintă un potenţial pericol la adresa biodiversităţii din Delta Dunării. Noi trebuie să prevenim orice lucrare care să modifice semnificativ debitul pe cele două braţe, Chilia şi Tulcea şi, în aval, Sfântul Gheorghe şi Sulina”, a mai punctat ministrul Mediului.

Recent, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a transmis, printr-un comunicat de presă, că Ucraina şi-a asumat să înceteze orice tip de dragaj şi a dat asigurări că, în perioada următoare, vor fi întreprinse demersurile necesare pentru a obţine acceptul Forţele Navale ucrainene pentru ca reprezentanţii părţii române să intre şi să măsoare pe braţul Chilia şi pe canalul Bâstroe.

„Pacea” de la Ismail

Marţi, 7 martie, în localitatea Ismail (Ucraina), delegaţia Ministerului Transporturilor, condusă de către secretarul de stat Ionel Scrioşteanu, a continuat discuţiile iniţiate cu partea ucraineană cu privire la lucrările efectuate pe canalul Bâstroe.

La întâlnirea trilaterală a participat şi o delegaţie a Comisiei Europene.

„La finalul întâlnirii, partea ucraineană şi-a asumat să înceteze orice tip de dragaj (operaţional, de investiţii etc.). Totodată, programul măsurătorilor ce vor fi efectuate de către AFDJ Galaţi pe braţul Chilia şi pe canalul Bâstroe va fi un subiect abordat în cadrul următoarelor întâlniri cu partea ucraineană. Participanţii au convenit că programul trebuie să se deruleze aşa cum s-a stabilit, începând cu data de 15 martie. Partea ucraineană a precizat că, în perioada următoare, vor fi întreprinse demersurile necesare pentru a obţine acceptul Forţele Navale ucrainene pentru ca reprezentanţii părţii române să intre şi să măsoare pe braţul Chilia şi pe canalul Bîstroe”, s-a transmis într-un comunicat de presă.

Reprezentanţii forului european au fost de acord cu solicitările României şi au subliniat că prioritatea zero pentru facilitarea tranzitului de mărfuri dinspre Ucraina este creşterea capacităţii canalului Sulina. Acest aspect a fost subliniat de reprezentanţii DG Move şi confirmat de către omologii ucraineni.

Măsurile pentru creşterea capacităţii canalului Sulina vizează:

• sporirea numărului de piloţi;
• modernizarea sistemului de balizaj pentru a se putea naviga în condiţii de siguranţă pe timp de zi şi de noapte;
• achiziţionare de nave tehnice şi de software modern de management al traficului.