Solstițiul de vară. 21 iunie, cea mai lungă zi a anului
Duminică, 21 iunie, este solstițiul, marcând începutul verii astronomice la nord de Ecuator. În emisfera sudică este opusul, unde este cea mai scurtă zi a anului și va începe iarna.
Cuvântul „solstițiu” provine din cuvintele latinești „sol”, care înseamnă soare, și „stitium”, care poate însemna „pauză” sau „oprire”.
Ce este solstițiul de vară
Solstițiul de vară este sfârșitul marșului anual al Soarelui pe cer, când acesta face cel mai lung și mai înalt arc al său. Pe măsură ce Pământul se rotește în jurul Soarelui, o face sub un anumit unghi, ceea ce face ca lumina și căldura Soarelui să cadă inegal asupra jumătăților nordică și sudică a planetei pentru cea mai mare parte a anului.
Solstițiile marchează momentele în care Pământul este înclinat cel mai mult, fie spre, fie spre depărtare de Soare. Aceasta înseamnă că emisferele primesc cantități foarte diferite de lumină solară, iar zilele și nopțile sunt cele mai inegale. La solstițiul de vară din emisfera nordică, jumătatea superioară a Pământului se înclină spre Soare, creând cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte din an. Solstițiul de vară cade între 20 și 22 iunie. Anul acesta este 21 iunie.
Opusul se întâmplă la solstițiul de iarnă din emisfera nordică: jumătatea superioară a Pământului se înclină cel mai mult față de Soare, ceea ce duce la cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului. Solstițiul de iarnă cade între 20 și 23 decembrie.
Oamenii au marcat solstițiile prin festivaluri și monumente, inclusiv sărbătorile de ajun de la solstițiul de vară din Suedia și Stonehenge, care a fost conceput pentru a se alinia cu traiectoriile soarelui la solstiții.
Tradiții și superstiții străvechi
Solstițiul de vară este legat de sărbătoarea de Sânziene. Noaptea de Sânziene este plină de magie și mister. Potrivit spuselor din bătrâni, este ziua favorabilă vrăjilor și descântecelor de dragoste.
Încă din cele mai vechi timpuri se credea în energia solstițiului de vară. Astfel, în timpul solstițiului se practica magie, deoarece se considera că solstiţiul avea darul de a îndeplini dorințele ori aspirațiile care, aparent, erau imposibile. Se spune că, datorită puterilor magice ale focului de solstițiu, fetele își puteau ghici viitorii soți. Flăcările focului alungau demonii și spiritele rele.
De asemenea, solstițiul de vară este asociat, în cultura populară, cu sărbătoarea creștină a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie).