Sondajele la care publicul nu are acces și care îi sperie pe creditorii României – bancheri și manageri de fonduri de investiții – despre care președintele Nicușor Dan susține că spun „NU” anticipatelor. AUR ar aduna cât PSD și PNL la un loc, aproape 40%. USR ar avea un scor cu o singură cifră dacă s-ar organiza alegeri

Creditorii întotdeauna câștigă, umblă o vorbă din ce în ce mai des în cercuri considerate „elitiste” în România, cu referire în general la situația politică și impactul acesteia asupra ratingului de țară. Cu alte cuvinte – sugerează unii – bancherii și șefii de fonduri de investiții, principalii investitori în datoria publică a României, ar avea anumite preferințe pentru care partide să conducă România, în ideea în care caută, firesc, să își primească înapoi banii pe care îi împrumută statului român. Pe ce sondaje, se uită, însă, bancherii? Gândul prezintă cifrele publicate de Economedia, care citează Bloomberg Intelligence (BI), unitatea de analiză care furnizează informații marilor investitori.  Analiza BI a fost realizată în 9 octombrie 2026. 

Zilele trecute, chiar președintelui României, într-o reacție fără precedent, i-a scăpat porumbelul:  „Noi suntem o țară care trăiește pe datorie de mult timp și, trăind pe datorie, nu poate să se joace cu fluxurile financiare care îi mențin activitatea curentă. Mesajul pe care l-am primit de la investitorii care împrumută România și care îi asigură funcționarea curentă a fost: NU alegeri anticipate! Eu sunt un om responsabil, adică nu ne jucăm de-a soarta acestei țări, ca să vedem ce iese dintr-o alegere”, a spus, chiar după vizita în America, președintele Nicușor Dan, unde s-a întâlnit, printre alții, cu șefii JPMorgan Chase, cea mai mare bancă din lume, dacă excludem băncile chinezești, care ocupă primele patru locuri la nivel mondial.

Dincolo de declarația președintelui, o întrebare devine tot mai relevantă: ce informații urmăresc marile bănci și fondurile de investiții atunci când evaluează riscul politic al României și posibilitatea ca actuala criză să ducă la alegeri anticipate?

Un posibil răspuns se află în analizele financiare și politice destinate investitorilor instituționali.

Datele Bloomberg Intelligence. Ce spun analiștii despre situația politică a României

Tabelul intitulat „Parliament Composition (Seats), Public Support (%)”, atribuit Bloomberg Intelligence, pune față în față două realități: numărul de mandate parlamentare deținute de fiecare partid și susținerea electorală indicată de sondaje.

â

„Factori determinanți pe termen scurt

Perspective limitate pentru un guvern reformist. Alegerile anticipate reprezintă un risc major

Polarizarea accentuată a societății românești limitează baza de susținere politică pentru reformele economice. Retragerea facțiunii PSD, cel mai mare grup parlamentar, din coaliția condusă de Ilie Bolojan, în luna aprilie, a împiedicat formarea unui alt guvern favorabil economiei de piață, în condițiile în care partidele de extremă dreaptă se opun măsurilor de înăsprire fiscală, esențiale pentru stabilitatea financiară.

Președintele Nicușor dorește să evite organizarea alegerilor anticipate, însă cei trei candidați propuși anterior de acesta pentru funcția de prim-ministru nu au reușit să obțină majoritatea necesară în Parlament (233 de voturi în cele două camere reunite).

Eșecul celei mai recente încercări, din 30 septembrie, înseamnă că, în absența unui guvern aprobat până la sfârșitul lunii noiembrie, opoziția ar putea obține dreptul de a solicita organizarea alegerilor anticipate, scrutin pe care se estimează că l-ar câștiga formațiunea de extremă dreaptă AUR.

Această amenințare i-a determinat pe liderii PSD și PNL să își exprime sprijinul prudent pentru Luca Niculescu, un candidat tehnocrat”, scriu cei de la Bloomberg Intelligence. 

AUR se apropie de 37% în datele analizate de Bloomberg

Cea mai vizibilă diferență din tabel privește AUR, formațiune condusă de George Simion.

Cu 36,6% din intențiile de vot în datele aferente lunii aprilie, AUR este situat cu 14,4 puncte procentuale peste PSD și cu 19,8 puncte peste PNL.

PNL și Ilie Bolojan, sub pragul de 17%

O altă cifră relevantă din document este cea atribuită Partidului Național Liberal.

PNL, asociat în tabel cu Ilie Bolojan, figurează cu o susținere electorală de 16,8%, adică sub pragul de 17%.

În comparație, PSD, condus de Sorin Grindeanu, este creditat cu 22,2%, un avans de 5,4 puncte procentuale față de liberali.

USR, scor cu o singură cifră: 8,3%. UDMR este creditat cu 5,2%

Nici USR nu apare într-o poziție confortabilă în datele de susținere electorală prezentate.

Formațiunea condusă de Dominic Fritz este creditată cu 8,3%, un scor cu o singură cifră, deși dispune de 59 de mandate parlamentare: 40 în Camera Deputaților și 19 în Senat.

UDMR, condusă de Kelemen Hunor, figurează cu 5,2% susținere electorală și 32 de parlamentari: 22 de deputați și 10 senatori.

Ce este Bloomberg Intelligence, unitatea de analiză care furnizează informații marilor investitori

Bloomberg Intelligence, cunoscută și sub abrevierea BI, este divizia de cercetare și analiză a grupului financiar și media Bloomberg LP, unul dintre principalii furnizori de informații pentru piețele financiare internaționale.

Nu trebuie confundată cu agenția de presă Bloomberg News și nici cu o agenție de rating precum Fitch, Moody’s sau Standard & Poor’s.

Bloomberg Intelligence produce analize economice, financiare, sectoriale și politice, destinate profesioniștilor care iau decizii pe piețele internaționale.

Potrivit prezentării oficiale, Bloomberg Intelligence reunește peste 500 de specialiști în cercetare, care urmăresc companii, industrii, piețe și factori economici ce pot influența investițiile.

Cine decide, în ultimă instanță: alegătorii sau creditorii statului?

Declarația lui Nicușor Dan despre faptul că băncile și fondurile de inevstiții care finanțează România spun „nu” alegerilor anticipate ridică o întrebare.

Până unde poate influența opinia creditorilor deciziile politice ale unui stat democratic?

Pe de o parte, orice guvern are responsabilitatea de a asigura continuitatea finanțării statului, plata obligațiilor și funcționarea serviciilor publice.

Pe de altă parte, opțiunile electorale aparțin cetățenilor, iar formarea guvernelor și dizolvarea Parlamentului se realizează în condițiile prevăzute de Constituție.