Viitorul reglementării tutunului în UE. Mobilizare record din România în faza de consultare publică

Comisia Europeană a încheiat consultarea privind viitorul reglementării tutunului, proces care precede o eventuală revizuire a legislației europene în domeniu. În cadrul „Call for Evidence”, România a înregistrat 9.048 de contribuții, cel mai mare număr dintre statele membre ale Uniunii Europene.

Aproape 90% dintre răspunsurile primite în această etapă s-au opus unor noi restricții în actualul cadru de reglementare, în timp ce circa 2% au susținut explicit o abordare mai strictă.

Revizuirea Directivei privind Produsele din Tutun (Tobacco Products Directive – TPD) a presupus un proces de consultare în două etape, prin care Comisia a colectat opinii, date și argumente înaintea unei eventuale propuneri legislative.

O consultare în două etape, peste o sută de mii de contribuții

Procesul de consultare a cetățenilor Uniunii Europene s-a desfășurat în două etape. Prima, mecanismul „Call for Evidence”, lansat înaintea oricărei propuneri legislative, a strâns 82.168 de contribuții din întreaga lume, venite din 138 de țări, cu aport din mediul academic și de cercetare din 43 de state.

A doua etapă, consultarea publică propriu-zisă (Open Public Consultation), a adunat aproape 42.000 de răspunsuri la chestionar. Cumulat, cele două procese au însumat 123.862 de contribuții.

În aceste etape, nu există încă un text legislativ. Evaluarea cadrului privind controlul tutunului a fost publicată de Comisie pe 2 aprilie 2026. Etapa actuală este dedicată colectării de opinii, date și argumente.

Propunerea legislativă este așteptată spre finalul lui 2026. Deocamdată, nu se votează modificarea regulilor europene, ci se analizează punctele de vedere transmise în cadrul consultării.

România, cel mai mare număr de contribuții

La „Call for Evidence”, România a trimis 9.048 de contribuții, adică 11,99% din total. Franța a transmis 8.556 de contribuții, iar Italia 7.793. În clasament urmează și alte state precum Ungaria, Spania, Grecia și Polonia.

Raportat la populație, România a înregistrat 518 contribuții la milionul de locuitori și se află în primele cinci țări la acest indicator, alături de Luxemburg, Ungaria, Croația și Grecia.

În a doua etapă, cea a consultării publice, România a transmis 1.904 răspunsuri, reprezentând 4,57% din total și ocupând locul cinci la nivel european, după Polonia, Suedia, Cehia și Spania.

Ce au spus participanții

Potrivit datelor centralizate după încheierea „Call for Evidence”, aproape 90% dintre contribuții s-au exprimat împotriva unor măsuri suplimentare de restricționare a actualului cadru, în timp ce aproximativ 2% au susținut explicit o abordare mai strictă.

Printre temele invocate s-au aflat dreptul la opțiune al consumatorului, accesul la alternative fără fum, riscul comerțului ilicit, impactul economic, locurile de muncă și inovația.

Un punct central al discuțiilor a fost cererea pentru o abordare diferențiată pe categorii de produse cu nicotină. Participanții au argumentat că viitoarele reguli ar trebui să țină cont de profilurile de risc distincte și să fie bazate pe dovezi științifice, nu pe o logică uniformă care pune semnul egal între o țigaretă clasică și un produs fără ardere.

Critici privind transparența procesului

Consultarea a fost însoțită și de critici privind modul în care a fost organizată și desfășurată.

Conform EUNews, Riccardo Polosa, profesor de medicină internă la Universitatea din Catania, a semnalat că îngrijorarea sa nu vizează doar conținutul viitorului cadru, ci și „calitatea și transparența procesului de consultare”.

În opinia sa, chestionarul Comisiei a fost „inutil de complex” și, pe alocuri, ar fi orientat participanții către categorii și opțiuni de politici predefinite, riscând să creeze „aparența unei consultări”.

Criticile au venit și din agricultură. UNITAB Europe, asociația europeană a crescătorilor de tutun, prin președintele Gennarino Masiello, a recunoscut că procesul este „un canal important”, dar a avertizat că formularul nu ar fi surprins toate realitățile sectorului.

La rândul său, Antonios Nestoras, de la European Policy Information Centre, a atras atenția că tratarea identică a unor produse cu profiluri de risc diferite poate avea efecte contraproductive. Printre acestea au fost menționate menținerea consumului de țigarete, alimentarea piețelor ilicite și erodarea veniturilor publice.

Ce urmează

După analizarea contribuțiilor, Comisia Europeană poate formula o propunere de revizuire a legislației. Aceasta va intra ulterior în procedura legislativă europeană și va fi negociată de Parlament și Consiliu, inclusiv prin trialoguri.

Dacă va fi adoptată o nouă directivă, aceasta va trebui transpusă în legislația fiecărui stat membru, inclusiv a României.

Prin urmare, rezultatele consultării nu modifică deocamdată legislația europeană. Ele vor fi însă luate în calcul în procesul de evaluare care precede o eventuală propunere legislativă.

Un interes ridicat la nivel național

Cifrele arată un interes clar pentru acest subiect. Pe o temă cu impact direct asupra consumatorilor și a mediului economic, din România au venit mai multe contribuții decât din oricare alt stat membru, atât din partea cetățenilor, cât și a organizațiilor și specialiștilor.

Atât la nivel național, cât și european, mobilizarea arată că rezultatele unei astfel de consultări nu ar trebui tratate ca o simplă formalitate. România a înregistrat o participare record, iar în etapa următoare rămâne de văzut în ce măsură aceste opinii vor fi luate în calcul de către Comisia Europeană.