Dramele familiei lui Ion Iliescu. Lavinia Betea: „Și-a văzut tatăl în boxă, era foarte slăbit, cu părul alb și smuls”
Într-o ediție specială a emisiunii „Ai Aflat!, cu Ionuț Cristache”, transmisă live de Gândul, istoricul și lectorul în psihologie Lavinia Betea a vorbit despre Alexandru Iliescu, tatăl fostului președinte Ion Iliescu. Ea a arătat cum, deși a fost persecutat și închis în lagăr de autoritățile vremii, acesta a continuat să se implice în activitatea comunistă, alăturându-se altor grupuri și lideri comuniști aflați în detenție. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache.
Lavinia Betea: „Ion Iliescu și-a văzut tatăl în boxă, foarte slăbit, cu părul alb și smuls”
Lavinia Betea începe prin a prezenta un episod marcant din viața tânărului Ion Iliescu, care și-a văzut tatăl, pe Alexandru Iliescu, trimis în lagăr. Această experiență l-a marcat profund, lăsându-l cu imaginea tatălui său slăbit și torturat de autoritățile opresive, relatează invitata.
„Alexandru Iliescu vine în România, se căsătorește, se mută la București și își face o căsuță în Bucureștii Noi, împreună cu soția. Nici această casă nu mai există astăzi. Va fi arestat. Este o perioadă foarte dură pentru comuniști, mai ales în contextul apropierii României de Germania, al ascensiunii Mișcării Legionare, extrem de ostilă nu doar evreilor, ci și comuniștilor. Cei cunoscuți de Siguranță sunt arestați. Alexandru Iliescu primește o condamnare. Era suficientă o percheziție și găsirea așa-zisei literaturi interzise. Nu neapărat manifeste. Ulterior, comuniștii se vor lăuda că aveau manifeste, ca și cum pregăteau o revoltă, urmau să lipească afișe, să facă propagandă și să ridice poporul. În realitate, era suficient să deții presă interzisă, ilegală, articole despre URSS, scrieri semnate de Stalin sau chiar texte de orientare social-democrată. Nu exista libertate, iar simpla deținere de literatură subversivă te putea trimite la închisoare. Alexandru Iliescu va fi arestat și condamnat la șase luni, ceea ce arată că probabil i s-a găsit doar literatură interzisă. Ion Iliescu va povesti cum și-a văzut tatăl în boxă, când s-a dus cu mama sa adoptivă la proces, tatăl său era foarte slăbit, cu părul alb și smuls. Siguranța nu lucra cu metode blânde. După 1944, comuniștii vor folosi chiar foști agenți de Siguranță, pe unii îi vor păstra, pe alții îi vor închide. Interogatoriile dure aveau ca scop denunțarea altor persoane.”
Lavinia Betea: „Lucrețiu Pătrășcanu avea prestanță, darul oratoriei și calitățile necesare unui lider politic”
Lavinia Betea explică mecanismul prin care regimul de atunci transforma lagărele în spații de izolare, dar și de organizare, grupându-i pe comuniști în structuri interne chiar și în detenție. Astfel, comuniștii reușeau să se organizeze politic chiar și în spatele gratiilor, formând organizații și alegând lideri.
Acesta a fost și cazul lui Lucrețiu Pătrășcanu, adaugă invitata, care a beneficiat de sprijinul lui Alexandru Iliescu, acesta considerându-l un adevărat lider.
„Când începe războiul, nu conta că îți ispășiseși pedeapsa, erai trimis mai departe în lagăr. Alexandru Iliescu trece prin lagărul de la Caracal și ajunge la Târgu Jiu. Acolo sunt internați mai mulți opozanți ai regimului și ai germanilor. O perioadă a fost internat și Arghezi, și Malagamba, dar și generalul Rădescu, care va deveni prim-ministru al României după 1944. În acest cadru există o grupă specială de comuniști, iar Alexandru Iliescu este internat alături de ei. Încă înainte de prăbușirea Doftanei, comuniștii obținuseră statutul de deținuți politici. Gheorghiu-Dej își va atribui ulterior marele merit pentru obținerea acestui statut. Totuși, Alexandru Iliescu nu a fost în închisoare cu Gheorghiu-Dej, ci în lagărul de la Târgu Jiu, unde se aflau numeroși comuniști. Cei care își ispășiseră pedepsele de închisoare erau „revărsați” în lagăr. Și în lagăr, și în închisori existau celule de partid, cu drept de organizare și discuții, pentru că erau considerați deținuți politici. Conducerea acestor celule era stabilită de partid din afară. În acea perioadă, lider al partidului comunist era Foriș. La Târgu Jiu, liderul organizației de partid era un anume Ovidiu Șandru. Printre conducători se afla, probabil, și Alexandru Iliescu.
Ulterior, în lagăr ajunge și Pătrășcanu. Acesta nu fusese în închisoare, ci a fost internat deoarece autoritățile îl considerau un „comunist de salon” un intelectual care nu s-ar fi implicat în atentate sau sabotaje. Nu se temeau de el. După Stalingrad, când sovieticii încep să fie percepuți ca posibili aliați împotriva Germaniei, autoritățile române caută să-și apropie anumiți comuniști care, la nevoie, ar fi putut interveni pe lângă sovietici în favoarea lor. Pătrășcanu dorește să preia conducerea celulei de partid din lagărul Târgu Jiu. Alexandru Iliescu, care îl cunoștea cel puțin din contextul Congresului al V-lea de la Moscova, îi aprecia cultura și aptitudinile politice. Pătrășcanu avea prestanță, darul oratoriei și calitățile necesare unui lider politic. Din aceste motive, Alexandru Iliescu îl susține pe Pătrășcanu.”