Ministrul Culturii anunță că pisaniile lui Ștefan cel Mare au fost găsite în Herson (Ucraina): „Sunt neatinse, în siguranță”

Publicat: 28 11. 2022, 14:22
Actualizat: 28 11. 2022, 14:24
Ministrul Culturii anunță că s-au găsit pisaniile lui Ștefan cel Mare / Sursa foto: Facebook Lucian Romașcanu

Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, anunță, luni, că s-au găsit pisaniile lui Ștefan cel Mare, în Herson, Ucraina. „Sunt neatinse, în siguranță”, afirmă el.

„Printre veștile rele pe care războiul din Ucraina le transmite lumii și-a făcut loc și o veste bună pentru istoria și cultura române.

În urma unei noi discuții purtate sâmbătă cu ministrul ucrainean al culturii, Dl. Olexandr Tkacenko, am aflat cu mare bucurie că pisaniile lui Ștefan cel Mare au fost găsite în Herson!”, a scris, luni, pe Facebook, Lucian Romașcanu.

Ministrul Culturii anunță că s-au găsit pisaniile lui Ștefan cel Mare / Sursa foto: Facebook Lucian Romașcanu

„Sunt neatinse, în siguranță”

„Din nefericire, toate icoanele muzeului din Herson au fost furate de agresorul rus, crimă culturală care se repetă peste tot pe unde armata rusă a ajuns în Ucraina. Am discutat cu ministrul Tkacenko despre posibilitatea de a evacua pisaniile și alte artefacte în România pentru a le păstra în siguranță până la încetarea conflictului. Așteptăm decizia oficialilor ucraineni, suntem gata să ajutăm”, a adăugat ministrul Culturii.

Anunțul ministrului vine după ce, pe 5 noiembrie, anunța că există informația că pisaniile moldovenești ale lui Ștefan cel Mare ar fi fost fusate de ruși din muzeul de istorie al orașului Herson.

Pisaniile păstrate din timpul Sfântului Ștefan cel Mare îl atestă drept ctitor al mai multor biserici

„Pisaniile păstrate din timpul Sfântului Ștefan cel Mare îl atestă drept ctitor al următoarelor biserici (anul din paranteze este cel al terminării lucrărilor):
Putna (1469), Milișăuți-Bădeuți (1487), Pătrăuți (1487), Sfântul Ilie (1488), Voroneț (1488), Vaslui (1490), Iași (1492), Hârlău (1492), Borzești (1494), Huși (1495), Dorohoi (1495), Popăuți (1496), Valea Albă (1496), Tazlău (1497), Neamț (1497), Piatra (1498), Volovăț (1502), Dobrovăț (1504), Reuseni (1504).
La acestea se adaugă bisericile de la Râmnic (1704) și Scânteia (1846), cu pisanii târzii, fără indicarea datei construcției inițiale”, conform site-ului stefancelmare.ro.

Vă recomandăm să citiți și:

Lucian Romaşcanu a deschis Conferința Națională a Managerilor Culturali. „Managementul în zona culturală, unul de stins focuri”