”Ziua Eminescu”, Ziua Culturii Naționale. Teatrul Național ”Marin Sorescu” din Craiova, spectacol cu public: ”Recitindu-l pe Eminescu. La steaua care-a răsărit”
Ziua Culturii Naționale 2021 va fi omagiată, în acest an, la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova, cu participarea publicului și respectarea tuturor regulilor impuse de pandemia de coronavirus.
Teatrul „Poesis” – inaugurat de actorul Emil Boroghină în 2020 – deschide seria manifestărilor din acest an, deocamdată doar cu 30% din capacitatea sălilor, informează Gazeta de Sud.
Pe 15 ianuarie, actorul Emil Boroghină va susține – de la ora 11:00, la sala „Amza Pellea” – spectacolul „Recitindu-l pe Eminescu. La steaua care-a răsărit”, un spectacol apreciat pe care actorul (va împlini în curând 81 de ani) l-a susținut nu numai în România, dar și în Belgia, China, Germania, Italia, Cehia, Canada, Ungaria, Grecia și Statele Unite ale Americii.
”Dacă nu l-am fi avut pe Eminescu, trebuia să ne dăm demisia”
Emil Cioran
Emil Boroghină, recital de excepție în ”Ziua Eminescu”, Ziua Culturii Naționale
Emil Boroghină va recita, în fața publicului, poemele Copii eram noi amândoi…, O, rămâi, Fiind băiet păduri cutreieram, Floare albastră, Epistolă către Chibici, Venere şi Madonă, Epigonii, Cugetările Sărmanului Dionis, Din valurile vremii…, Dorinţa, Dormi, Atât de fragedă…, De ce nu-mi vii…, Departe sunt de tine, Peste vârfuri, Dintre sute de catarge, Glossa, Cărţile, Viaţa, Scrisoarea I, Scrisoarea II, Scrisoarea III, Scrisoarea IV, Scrisoarea V, Luceafărul, Odă (în metru antic), Trecut-au anii, Mai am un singur dor și Memento mori.
Potrivit informațiilor transmise de organizatori, intrarea publicului va fi liberă și se va face ”în conformitate cu regulile de interacțiune și comportament recomandate în perioada pandemiei”.
Opera lui Mihai Eminescu, legată, indiscutabil, de tradiția națională, reprezentând, în esență, tot ce s-a scris înainte în limba română
Mihai Eminescu – 15 ianuarie 1850, Botoșani – 15 iunie 1889, București – poet, prozator și jurnalist, a fost un adevărat erudit, cu o cultură filosofică solidă. Opera sa este legată, indiscutabil, de tradiția națională, reprezentând, în esență, tot ce s-a scris înainte în limba română, dar ea poate fi privită și într-un context european, influențele străine dând nuanțe artistice cu totul aparte creației sale. Critica literară îl consideră pe Mihai Eminescu cel mai de seamă poet al literaturii române și, mai mult, ”un reprezentant important al romantismului târziu”. În anul 1948, Mihai Eminescu a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.
Pe parcursul scurtei sale vieți – doar 39 de ani -, Mihai Eminescu a fost, pe rând, copist în administrația județului Botoșani, sufleur și copist în trupa lui Iorgu Caragiale din București, apoi în trupa lui Matei Pascaly, la Teatrul Național din București, menționează muzeulliteraturiiiasi.ro.
În 1869, este trimis de tatăl său la Viena. În calitate de student extraordinar (întrucât nu a putut atesta susținerea bacalaureatului), va asista la cursuri de drept, economie politică, limbi romanice, anatomie, fiziologie și medicină legală.