Sindicatele anunță proteste, după anunțul privind majorarea salariului minim, propusă de Guvern. Bogdan Hossu: „Guvernul nu face decât să fure banii lucrătorilor. În programul lor de guvernare sunt contradicţii”

Sindicatele anunță proteste, după anunțul privind majorarea salariului minim, propusă de Guvern. Bogdan Hossu: „Guvernul nu face decât să fure banii lucrătorilor. În programul lor de guvernare sunt contradicţii”
Presedintele Cartel Alfa, Bodgan Hossu, face o declaratie de presa, dupa sedinta de la sediul Confederatiei Nationale Sindicale, joi, 30 octombrie 2008. "Liderii federatiilor afiliate la Cartel Alfa se intalnesc, joi, in cadrul unui comitet confederal, pentru a hotari corelarea actiunilor tuturor federatiilor si a gasi o solutie unitara satisfacatoare pentru toata lumea, procentul de 50 la suta pentru cresterea salariilor fiind considerat nerealist", a declarat presedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu. ANITA VIZIREANU / MEDIAFAX FOTO
Publicat: 28/12/2020, 17:57

Cartel Alfa, una dintre cele mai mari confederații sindicale, susține că 41 de lei net în plus la salariul minim, cât a anunțat Guvernul, nu acoperă nici măcar cheltuielile suplimentare pentru măști și alte elemente de protecție individuală, astfel că începând de marți vor fi declanșate proteste. Scumpirile la energie electrică, la gaze naturale şi la alimente necesită o creştere a salariului minim pentru anul 2021 mult mai mare, a anuntat preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale (CNS) Cartel ALFA, Bogdan Hossu.

Sindicaliștii consideră că mărirea salariului minim în 2021 cu 41 de lei net este prea mică și anunță proteste .

Preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale (CNS) Cartel ALFA, Bogdan Hossu a participat, luni dimineaţa, la şedinţa Consiliului Naţional Tripartit, în urma căreia autorităţile au anunţat că salariul minim brut va creşte din 2021 de la 2.230 de lei la 2.300 de lei.
„La Consiliul Naţional Tripartit, singurul lucru pozitiv este că până la sfârşit Guvernul şi-a expus un punct de vedere (…). Propunerea este să fie nu numai inflaţia, ci ceva mai mult decât inflaţia, în sensul în care creşterea să fie 3,1%, ceea ce înseamnă 41 de lei pe net pentru cei care sunt la salariul minim. Această creştere nu acoperă nici măcar cheltuielile pentru măşti ale lucrătorilor care sunt obligaţi în spaţiile publice, când se deplasează spre serviciu, să poarte mască, deci să-şi cumpere măşti legate de acest lucru. Atât scumpirea la produse alimentare, de exemplu la produsele din carne, dar mai ales scumpirile la energie electrică şi gaz, care vor avea implicaţii în cascadă, necesită o creştere mult mai substanţială legată de acest lucru”, a comentat Bogdan Hossu, potrivit Agerpres.

Program de acţiuni împotriva Guvernului anunțat de Confederaţia Naţională Sindicală Cartel ALFA

Confederaţia Naţională Sindicală Cartel ALFA nu este de acord cu nivelul acestei majorări, drept pentru care va declanşa marţi un program de acţiuni împotriva Guvernului, a precizat preşedintele organizaţiei sindicale.

Bogdan Hossu: „Este începutul programului de acţiuni împotriva Guvernului, care nu face decât să fure banii lucrătorilor

„Justificarea a fost că o parte dintre patronate n-au fost de acord, o parte au fost de acord legat de creşterea la 2.300 de lei, eu vă mărturisesc că nu suntem de acord, drept pentru care mâine (marţi, n.r.) la ora 10:00 pichetăm Ministerul Muncii şi acesta este începutul programului de acţiuni împotriva Guvernului, care nu face decât să fure banii lucrătorilor, pentru că toate schemele de ajutor de stat care ajută antreprenorii să depăşească situaţia de criză economică şi sanitară nu fac decât să crească decalajul în repartiţia creşterii economice între capital şi lucrător”, a menţionat Bogdan Hossu.

Bogdan Hossu: „În programul lor de guvernare sunt contradicţii: pe de o parte spun că vor să aducă români în ţară, dar continuă politică de salariu minim foarte scăzută

Liderul Cartel ALFA a apreciat că strategia Guvernului de a menţine salariul minim la un nivel scăzut va împiedica şi revenirea românilor în ţară.

„Despre întreprinderile care cer ajutoare de stat, am cerut ca pentru o perioadă de doi ani de zile profiturile obţinute să nu fie împărţite sub formă de dividende, ci să facă obiectul obligării reinvestirii în propria lor întreprindere, tocmai pentru a permite dezvoltarea şi creşterea competitivităţii întreprinderilor respective în sistem. Şi aşa avem un raport invers faţă de media europeană, şi nu facem decât să-l adâncim şi mai mult. Creşterea economică nu este să raportăm o creştere economică, ci să raportăm o bunăstare generală pentru cetăţeni. Dacă nu se fac mecanisme de repartizare a acestei creşteri economice înseamnă că practic nu se poate face nimic. Chiar în programul lor de guvernare sunt contradicţii: pe de o parte spun că vor să aducă români în ţară, dar continuă politica de salariu minim foarte scăzută”, a adăugat Bogdan Hossu.

Guvernul are în vedere creşterea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021 cu un nivel care să depăşească rata inflaţiei, respectiv cu 70 de lei brut, de la 2.230 de lei la 2.300 de lei brut/lunar.

Potrivit unui mesaj postat pe pagina de Facebook a Guvernului, acest nivel a fost stabilit în contextul în care reprezentanţii sindicatelor au solicitat creşterea salariului minim pe economie la 2.400 de lei/lunar, iar cei ai patronatelor au solicitat îngheţarea salariului minim pe economie la nivelul actual, cel puţin pentru primele luni ale anului viitor, argumentând situaţiile dificile cu care se confruntă anumite sectoare economice.

Hotărârea privind stabilirea salariului minim brut pe ţară garantat în plată va fi adoptată în şedinţa Guvernului din 30 decembrie 2020.

România avea în ianuarie 2020 al treilea cel mic salariu minim pe economie din UE, după Bulgaria şi Letonia, arată un studiu făcut de Eurostat.

În funcție de nivelul salariul minim lunar brut la nivel național exprimat în euro, statele membre ale UE pot fi împărțite în trei grupuri:

  1. state membre UE care în ianuarie 2020 aveau salarii minime pe economie mai mici de 500 de euro brut lunar: Bulgaria, Letonia, România și Ungaria; în aceste ţări salariile minime au variat între 312 euro în Bulgaria, 430 de euro în Letonia, 466 de euro în România și 487 euro în Ungaria
  2. state membre UE care în ianuarie 2020 aveau salarii minime brute cuprinse între 500 de euro şi cel mult 1.000 de euro pe lună: Croația (546 de euro), Cehia (575 de euro), Slovacia (580 de euro), Estonia (584 de euro), Lituania (607 euro), Polonia (611 euro), Portugalia (741 de euro), Grecia (758 de euro), Malta (777 euro) și Slovenia cu 941 de euro
  3. statele membre UE unde salariile minime la nivel național au fost de cel puțin 1.000 euro brut pe lună în ianuarie 2020. Acest grup este alcătuit din următoarele state membre ale UE: Spania (1.050 de euro), Franța (1.539 de euro), Germania (1.584 de euro), Belgia (1.594 de euro), Ţările de Jos (1.636 de euro), Irlanda (1.656 de euro) și Luxemburg cu 2.142 de euro. Toate țările candidate la UE au avut salarii minime similare celor din primul grup, variind între 213 euro brut în Albania și 440 de euro brut în Turcia, se arată în studiul Eurostat.