Ștefan Popescu, analiza ședinței CSAT. „Americanii nu trimit mai mulți soldați în România chiar dacă un comunicat a lăsat să se înțeleagă asta”

Invitat la „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”, analistul de politică externă Ștefan Popescu a explicat că SUA nu își întăresc prezența militară în România. Analistul a adăugat că americanii își redimensionează trupele din regiune, iar România nu va primi mai mulți militari, ci, dimpotrivă, prezența americană ar putea fi redusă.  Astăzi a avut loc ședința CSAT convocată de președintele Nicușor Dan. Consiliul a aprobat Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027-2036 și programul „Armata României 2044”. Pe agenda CSAT s-a aflat și viitorul prezenței militare americane în România. Membrii Consiliului au transmis că măsurile pentru consolidarea prezenței și capacității de apărare a SUA în țara noastră reprezintă o investiție strategică pentru securitatea României și pentru apărarea Flancului Estic al NATO. Urmărește emisiunea live aici.

„Inițial, am înțeles că ar exista o mărire, o întărire a prezenței americane în România. Nu cred. SUA își redimensionează prezența și nu cred că, dacă în Polonia cel mai probabil vor aduce 5.000 de militari, în România va exista o întărire a dispozitivului american. Dimpotrivă”, a spus Ștfean Popescu.

Ștefan Popescu spune că România trebuie să știe pe ce sprijin militar se poate baza în cazul unui conflict cu Rusia

Răzvan Dumitrescu a relatat că în SUA a avut loc un exercițiu teoretic privind un posibil atac al Rusiei asupra Republicii Moldova, la care au participat congresmeni, foști șefi ai serviciilor de informații și oficiali americani. Scenariul a inclus pagube în România și victime. Concluzia pe care o spun cei de la The Washington Post este că angajamentul NATO din articolul 5 prvind securitatea colectivă este aproape „literă moartă”.

Ștefan Popescu a explicat că articolul 5 al NATO nu înseamnă că, în cazul unui atac, toate statele membre sunt obligate automat să trimită militari. Fiecare țară decide ce tip de sprijin oferă.

Analistul a spus că NATO nu mai funcționează ca un întreg și că România trebuie să fie atentă la pozițiile pe care le adoptă față de Rusia. El consideră că țara noastră nu ar trebui să adopte un discurs foarte dur fără să știe clar pe ce sprijin militar se poate baza în cazul unui conflict. Ștfean Popescu a subliniat că România trebuie să își evalueze propria capacitate de apărare și să țină cont de sprijinul real pe care îl poate primi din partea aliaților.

„Trebuie să citim articolul 5. Se vorbește despre solidaritate automată, dar fiecare țară acționează în funcție de cum consideră, iar folosirea forței militare nu este obligatorie. Tot timpul, articolul 5 a conținut ceva care condiționa ajutorul individual sau colectiv. Dar este o comunicare aproape oficială, am putea spune. Ar fi fost bine, dar nu mai am prea mari speranțe. În orice caz, era clar, în momentul în care au început să apară coaliții de voință, că NATO nu mai funcționa ca un întreg.

Și tocmai de aceea mă surprinde politizarea politicii externe românești. Adică aceste accente foarte dure pe care noi le avem apropo de Rusia, fără a avea spatele asigurat de o putere care ar avea interesul să se angajeze în securitatea României. Pentru că asta creează vulnerabilitate. Tu trebuie să te uiți și pe ce te bazezi în condițiile în care mergi la CNN și spui că ai răspuns militar la adresa Rusiei. Asta nu înseamnă că eu pledez pentru o pliere, să nu fiu greșit înțeles, dar noi trebuie să ne uităm la capacitatea noastră de răspuns. Iar în momentul în care vezi că ai asemenea probleme, pentru că toată lumea știa, nu trebuia să fie acest exercițiu de simulare”, a relatat Ștefan Popescu.

Ședința CSAT convocată de Nicușor Dan s-a încheiat. Care sunt concluziile

Administrația Prezidențială a emis un comunicat după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, convocată de președintele Nicușor Dan. Potrivit Palatului Cotroceni, România s-a angajat, alături de aliații NATO, la Summitul de la Haga din 2025 ca, până în 2035, să majoreze alocarea pentru apărare la 5% din PIB: 3,5% pentru cheltuieli de apărare și 1,5% pentru cheltuieli asociate acestui domeniu. Totodată, a fost aprobat Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2044.

Principalele puncte de pe agenda ședinței au urmărit Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027-2036, care a fost aprobat de Consiliu, programul Armata României 2044, respectiv viitorul prezenței militare americane în Europa și pe teritoriul țării noastre. Totodată, a fost discutat şi documentul de analiză privind implementarea programului SAFE, aprobat în şedinţa de lucru interinstituţională din data de 13.08.2026.

România își propune să aloce 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Armata are un nou program de dezvoltare până în 2044

Administrația Prezidențială anunță că țara noastră s-a angajat ca până în anul 2035, să majoreze alocarea bugetară până la 5% din PIB: 3,5% pentru cheltuieli pentru apărare și 1,5% pentru cheltuieli asociate acestui domeniu. De altfel, a fost aprobat și Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2044.

„România s-a angajat, alături de Aliați, la Summitul NATO de la Haga din 2025 ca, până în anul 2035, să majoreze alocarea bugetară până la 5% din PIB: 3,5% pentru cheltuieli pentru apărare și 1,5% pentru cheltuieli asociate acestui domeniu.

Creșterea alocațiilor bugetare pentru apărare reprezintă o oportunitate pentru industria de profil din România, care se poate astfel moderniza prin atragerea de tehnologii performante și know-how, inclusiv prin colaborarea cu companii consacrate în domeniu.

Totodată, a fost aprobat și Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2044, care transpune în măsuri concrete recomandările cuprinse în Analiza Strategică a Apărării, aprobată de CSAT în anul 2025. Nivelul de ambiție al Armatei României este definit de necesitatea descurajării, combaterii și contracarării amenințărilor și provocărilor la adresa integrității teritoriale, a suveranității naționale, a stabilității și a progresului economic, precum și de gestionarea optimă a responsabilităților privind apărarea colectivă. Se menține necesitatea creșterii capacității de luptă a structurii de forțe, ceea ce impune o alocare suficientă a fondurilor pentru toate categoriile de costuri, cu accent pe înzestrare, operare și pregătire pentru luptă”, scrie în comunicatul de presă.