Bogdan Grama, Carmistin, la conferința „Made in Romania”: „În 20 de ani am reușit să ajungem lideri de piață”. Cum a construit un grup românesc integrat de la fermă la furculiță

Carmistin a construit în două decenii un model integrat de producție, de la terenurile agricole și producția de furaje până la ferme, abatoare și procesarea cărnii. Brandul La Provincia a devenit însă mai cunoscut consumatorilor decât compania care l-a lansat, spune Bogdan Grama, Senior Operational and Development Manager Carministin The Food Company la conferința Gândul „Made in Romania”.

Grupul are aproximativ 50 de companii și acoperă întregul traseu al producției de carne de pasăre, de la terenurile agricole și producția de cereale până la producția de furaje, reproducție, ferme, abatoare și procesare.

La Provincia, cel mai cunoscut brand lansat de Carmistin

La Provincia este brandul românesc prezent pe rafturile din țară și străinătate, cel mai cunoscut brand al grupului. Bogdan Grama a povestit cum a ajuns Carmistin la nu mai puțin de 5.000 de angajați, producție de 70 de milioane de păsări anual și la exporturi în 40 de țări. Din perspectiva sa de top manager, următoarea etapă înseamnă investiții, integrare și o capacitate mai mare de a concura cu producătorii europeni, în special din Polonia, Germania și Franța.

„Suntem 5.000 de români”, spune Bogdan Grama, explicând de unde vine energia cu care compania se extinde pe piețele internaționale. Carmistin a ajuns, în aproximativ 20 de ani de la înființare, lider de piață pe nișa sa.

De la fermă la furculiță: Puterea unui lanț de producție integrat

Modelul Carmistin nu se oprește la producția de carne. Grupul produce cereale pentru propriile operațiuni și aproximativ 750.000 de tone de furaje pe an, cu obiectivul de a ajunge la un milion de tone. Compania produce puii pentru fermele proprii, operează ferme și abatoare și are unități de procesare.
Pentru Grama, această integrare este una dintre condițiile pentru ca un producător român să poată concura cu marile companii europene.

„Nu este suficient să ai numai ferme, nu este suficient să ai numai abator sau unități de producție, unități de procesare. Trebuie să ai neapărat lanțul de producție integrat”, spune el.

Motivul este atât economic, cât și legat de cerințele europene privind sustenabilitatea. Compania a construit deja două fabrici pentru valorificarea deșeurilor rezultate din activitate. Astfel, ceea ce era anterior un cost devine materie pentru o nouă activitate, iar compania spune că a redus în același timp cantitatea de dioxid de carbon eliminată și și-a îmbunătățit costurile.

Infrastructura, esențială pentru dezvoltarea industriei

Creșterea unei companii industriale nu înseamnă doar construirea efectivă a unei fabrici. Este extrem de importantă infrastructura din jurul investiției, spune Grama.. Pentru o nouă fabrică pentru procesarea cărnii de porc, compania a trebuit să aducă energia electrică de la 12 kilometri distanță, să traverseze un baraj și patru județe. Drumurile de acces au trebuit refăcute, gazul a trebuit adus pentru întreaga comunitate, iar pentru apă a fost necesară găsirea unei soluții separate.

„Drumurile de acces a trebuit să le refacem într-un într-un efort extraordinar, gazul a trebuit să aducem gaz pentru o întreagă comunitate, ca să avem și noi gaz. Apă nu este, deci a trebuit să căuăm. În loc să pornim investiția în doi ani, am pornit în patru, în sensul că pe lângă asta, procesul de autorizare este birocratic. Și asta e puțin spus. Este foarte complicat”, explică Grama.

El a dat un singur exemplu: pentru aducțiunea de curent electric au fost necesare 52 de avize. De aici vine și una dintre propunerile formulate de Bogdan Grama pentru o mai bună comunicare între stat și mediul de afaceri: grupuri de lucru în care reprezentanții autorităților să se implice direct în rezolvarea problemelor întâlnite de companii în proiectele de investiții.

Roboții au intrat în fabrică. Dar oamenii trebuie formați

Carmistin folosește deja roboți și inteligență artificială în fabricile sale. Tehnologia nu rezolvă însă problema resursei umane, spune reprezentantul Carmistin. Compania are nevoie în continuare de tranșatori, operatori de utilaje, medici veterinari și alte specializări pentru care, spune Grama, România nu mai formează suficient personal.

Carmistin a început să își creeze propriile forme de pregătire profesională. Pentru noile unități, compania a format deja mii de oameni pentru diverse meserii și vede un rol posibil pentru stat în dezvoltarea unor forme de pregătire dedicate industriei alimentare.

„Noi ne-am propus ca pentru unitățile noi, lucru care l-am și făcut de altfel, să creăm noi aceste școli, să le zicem. Avem mii de oameni formați pe diverse meserii, dar ar fi foarte interesat dacă statul s-ar implica să creeze, de exemplu, personal pentru industria alimentară”, propune Grama.

Lecția Poloniei pentru industria alimentară

România are un avantaj important în regiune: produce cantități mari de cereale și are o bază agricolă puternică. Provocarea este transformarea acestei producții în produse cu valoare adăugată și în companii capabile să concureze pe piețele externe.

Un exemplu pe care Grama îl aduce în discuție este Polonia, pe care o descrie drept una dintre marile forțe ale industriei alimentare europene. În opinia sa, investițiile făcute prin programele de finanțare și viteza cu care acestea au fost accesate au contribuit la dezvoltarea sectorului. Grama spune că, în perioada în care a lucrat în Polonia, a văzut proiecte aprobate rapid și investiții realizate la scară mare.

„Polonia a depășit Franța la anumite categorii și am putea să ne uităm cum s-au întâmplat lucrurile acolo. În primul rând, în primul val de finanțare s-au absorbit banii până la ultimul cent, pentru că cei din comunitățile locale din localități, țăranii sau agricultorii sau investitorii în industria alimentară depuneau un mic dosar la un centru regional și dosarul se aproba în 2 săptămâni. Am trăit câțiva ani în Polonia și am văzut cum s-au realizat investițiile”, explică reprezentantul Carmistin.

Cum a ajuns Carmistin să exporte în 40 de țări

Carmistin exportă deja în 40 de țări. Pentru următoarea etapă, însă, Grama vorbește despre necesitatea deschiderii unor piețe noi și a unei colaborări mai active între companii și instituțiile statului. Exemplul pe care îl dă este Vietnamul. În loc ca fiecare producător să încerce separat să intre pe o piață nouă, reprezentantul Carmistin consideră că ministerele, autoritățile sanitare, departamentele economice și reprezentanțele diplomatice ar putea lucra împreună cu producătorii pentru deschiderea unor piețe sustenabile pentru export.

„Noi trebuie să găsim piețe sustenabile, alternative care există și nu mai trebuie un pic de ajutor din partea organismelor statului formate din ministere, direcții sanitare și așa mai departe, departamente economice, departamente din cadrul ambasadelor. Nu sunt lucruri grele, numai trebuie să ne dedice un pic de timp ca să facem acest lucru”, explică Grama.

În cazul Chinei, de exemplu, Grama vorbește despre dezvoltarea rapidă a producției locale de carne de porc și asupra nevoii de a identifica alternative. Pentru România, miza este ca exportul să nu rămână doar o consecință a competitivității individuale a câtorva companii, ci să fie susținut și prin acces mai bun la piețe.

Ce piețe devin interesante pentru industria alimentară românească

Carmistin produce în prezent aproximativ 120.000 de tone anual și urmărește să ajungă la 150.000 de tone. Dar creșterea volumului este doar una dintre componentele strategiei. Pentru a concura cu producătorii din Polonia, Germania și Franța, Grama spune că integrarea întregului lanț de producție devine esențială. În același timp, modelul construit de companie în ultimii 20 de ani arată o direcție de succes pentru industria alimentară românească: producție agricolă conectată la zootehnie, procesare, energie, valorificarea resurselor secundare și export.
Iar pentru Carmistin, povestea este încă în desfășurare. Grupul nu își propune doar să producă mai mult, ci să concureze cu producătorii europeni de top pe propriul lor teren.