“Politici europene în domeniul energiei și impactul lor asupra României” Policy Paper Decembrie 2023

Publicat: 11 12. 2023, 16:26

Schimbările climatice sunt o realitate, fiind o provocare majoră cu care ne confruntăm în acest moment și în următorii ani, iar atingerea atât a țintei climatice pentru 2030, cât și a neutralității climatice până în 2050 înseamnă în primul rând asumarea luptei împotriva schimbărilor climatice, dar și transformarea de anvergură a economiilor și societăților noastre. Desigur această transformare începe cu sectorul energetic.

La nivel european asumarea acestor ambiții s-a concretizat prin adoptarea Pactului Verde în 2019 care stabilește obiectivul de neutralitate climatică pentru 2050 și a Pachetului de măsuri Fit for 55 (Pregătiți de 55) care stabileste obiectivul de reducere a emisiilor cu 55% pentru 2030.

Pactul verde european (COM/2019/640 final, decembrie 2019) este un set de inițiative politice adoptate de Comisia Europeană cu scopul general de a face Europa neutră din punct de vedere climatic în 2050, fără a lăsa pe nimeni în urmă. O treime din investițiile din Planul de redresare NextGenerationEU și bugetul pe șapte ani al UE vor finanța Pactul verde european.

Prima inițiativă legislativă din Pactul verde european a fost Legea europeană a climei (Climate Law). Legea europeană a climei (martie 2020) transpune în lege obiectivul stabilit în Pactul Verde, acela de a deveni neutri din punct de vedere climatic până în 2050, prin stabilirea unui obiectiv climatic pentru 2030 de reducere cu cel puțin 55% a emisiilor nete de gaze cu efect de seră comparativ cu 1990, cu claritate asupra contribuției reducerilor și eliminărilor de emisii. Acesta include, de asemenea, un proces de stabilire a unui obiectiv climatic pentru 2040, ținând cont de un buget indicativ de gaze cu efect de seră pentru perioada 2030-2050, care urmează să fie publicat de Comisie.

Ținta stabilita pentru 2030 a adus cu sine, la 14 iulie 2021, revizuirea legislației cheie în materie de climă și energie (pachetul Fit for 55) într-un efort al Comisiei Europene de a se asigura că politica UE este aliniată la obiectivele climatice actualizate pentru 2030 ale Legii europene privind clima. Un al doilea pachet de măsuri pentru Fit for 55 a fost propus în decembrie 2021. Pachetul inițial de măsuri Fit For 55 a conținut 13 propuneri de revizuire de legislație și două măsuri noi. Al doilea pachet a venit cu patru măsuri: Performanța Energetică a Clădirilor, Eficiența Energetică și Pachetul Gazului și Hidrogenului.

Mai mult decât atât, pentru redresarea costurilor la energie și ca urmare a unui răspuns coordonat și urgent la nivel european la agresiunea neprovocată a Rusiei asupra Ucrainei, Comisia Europeană a propus pachetul de măsuri RePowerEU care completează măsurilor din Pachetul Fit for 55. Planul RePowerEU din mai 2022 a propus în mod concret: RED IV (ținta crescută – de la 40% la 45% – și reguli de autorizare a proiectelor de energie regenerabila mai rapide), pentru EED o ținta crescută – de la 9% la 13%, pentru EPBD (articol nou despre energia solară în clădiri, care introduce obiective)

Efectuarea schimbărilor necesare în sectorul energetic pentru atingerea acestor obiective este o sarcină foarte provocatoare, în special pentru România, care are regiuni care sunt încă foarte dependente de combustibilii fosili. La nivel european această transformare are loc deja. Care este vocea României în negocierea politicilor de transformare? Cum ne pregătim în România pentru implementarea acestor politici? Care va fi impactul implementării lor în România?

În primul rând trebuie să asigurăm coerența politicilor și să ne asigurăm că vom avea o tranziție fezabilă, fără a lăsa regiuni din țara noastră în urmă, fără vreun impact major pentru vreun sector industrial, pentru că România se bazează pe sectoare industriale grele consumatoare de energie. În același timp,. tranziția trebuie să se bazeze pe reziliența sectorului nostru energetic prin asigurarea securității de aprovizionare cu energie, păstrând în același timp costuri accesibile pentru utilizatorii finali.

Este o provocare desigur, însă Uniunea Europeană pune la dispoziție instrumente financiare care să susțină politicile și măsurile legislative prin care vom transforma sectorul energetic. Și noi, în România, trebuie să valorificăm aceste oportunități pentru a implementa reformele necesare și a rămâne în același timp competitivi economic într-o Europă în creștere.

În ceea ce privește potențialul concret pentru România, pentru accelerarea tranziției energetice, gazul rămâne în mare măsură acceptat ca o soluție viabilă pentru a face tranziția fezabilă pentru toate regiunile, iar in viitorul apropiat trebuie să ne concentrăm pe un sistem energetic mai circular, în care să includem hidrogenul și energia din surse regenerabile.

Electricitatea și electrificarea vor fi, de asemenea, instrumente-cheie în transformarea sistemului energetic din România. O condiție prealabilă pentru electrificare este, evident, îmbunătățirea infrastructurii, lucru valabil și în cazul gazului și hidrogenului, și desigur că furnizarea de energie să se bazeze pe surse curate, regenerabile sau cu emisii scăzute de carbon. Pe măsură ce cererea globală de energie este de așteptat să crească masiv până în 2030, trebuie să creștem și rata de electrificare pentru a aduce transportul, încălzirea și electrocasnicele și industriile pe calea decarbonizării. Se așteaptă ca unul dintre contributori să fie sectorul transporturilor.

În consecință, în acest policy paper vom sublinia necesitatea valorificării potențialul nostru ca și tară în domeniul energetic, necesitatea de a ne consolida eforturile pentru implementarea la scară largă a proiectelor de energie privind infrastructura energetică, necesitatea de a valorifica potențialul implementării politicilor europene în domeniul energetic și de a fi mai implicați în fazele de elaborare ale acestor politici pentru a explica mai bine impactul pe care deciziile luate la nivel european le au în Romania.

Teme europene de interes care trebuie implementate în România

 Revizuirea pietei europene de electricitatea (EMD)

La 14 martie 2023, Comisia a propus reformarea designului pieței de energie electrică a UE prin intermediul a două propuneri legislative: revizuirea Proiectului pieței de energie electrică (Rapp: González Casares), care prevede revizuiri semnificative, în special, ale Regulamentului privind energia electrică și ale Directivei privind energia electrică; și revizuirea Regulamentului REMIT (Rapp: Carvalho), care propune în special revizuirea regulamentului menționat anterior, precum și a Regulamentului ACER.

Propunerea EMD urmărește în special să îmbunătățească accesul la contracte și piețe mai stabile pe termen lung, cum ar fi acordurile de cumpărare a energiei electrice, contractele pentru diferență și piețe, propune noi reguli privind protecția și abilitarea consumatorilor și urmărește să stimuleze stabilitatea prețurilor prin reducerea prețurilor, si al riscul eșecului furnizorului.

Propunerea REMIT are ca scop principal îmbunătățirea protecției Uniunii împotriva manipulării pieței pe piața angro de energie prin propunerea unui rol mai puternic pentru ACER în investigațiile cazurilor transfrontaliere semnificative pentru a lupta împotriva încălcărilor REMIT, o mai bună cooperare între autoritățile de reglementare din domeniul energiei și cele financiare și sporirea supravegherii părților.

  • Net Zero Industry Act

Principalul impact pe care l-ar putea avea NZIA asupra situației energetice a UE (pe termen mai lung) este diversificarea producției de tehnologii care vor fi utilizate în viitor pentru a atinge obiectivele Uniunii în materie de climă și energie (tehnologii net zero), ceea ce duce la o dependență mai mică de anumite țări terțe. În al doilea rând, actul urmărește să stimuleze producția internă proprie a UE și dezvoltarea tehnologiilor net zero, aducând noi locuri de muncă și competențe. În al treilea rând, actul aduce un nivel de coordonare între nevoile și capacitățile de producție și stabilește un semnal politic clar privind direcția de decarbonizare a UE.

  • Emisiile de metan

Metanul este al doilea cel mai important gaz cu efect de seră care contribuie la producerea efectelor schimbărilor climatice, după dioxidul de carbon. Regulamentul pentru reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic a fost adoptat de curând în forma sa finală, în urma negocierilor.

Noul act legislativ prevede reducerea emisiilor de metan din sectorul energetic în Europa și în lanțurile noastre globale de aprovizionare. Prin aplicarea acestui regulament, Uniunea își propune să oprească eliberarea evitabilă de metan în atmosferă și să minimizeze scurgerile de metan de către companiile de energie fosilă care operează în UE. Noile prevederi propun îmbunătățirea măsurării, raportării și verificării emisiilor de metan din sectorul energetic; o reducere imediată a emisiilor prin detectarea și repararea scurgerilor obligatorii și interzicerea practicilor de ventilare și ardere, care implică eliberarea de metan direct în atmosferă; precum si o cerință de transparență a metanului la importuri, culegând informații despre dacă și cum țările/companiile exportatoare măsoară, raportează și reduc emisiile de metan, în vederea stabilirii unui profil de intensitate a metanului pentru acele entități.

  • Pachetul Fit for 55

Conține măsuri care, implementate în România în mod corespunzător și în funcție de realitatea națională, pot fi oportunități prin care putem realiza reforma sistemului energetic si tranzitia verde asumată în Pachetul Verde.

Mai jos, enumerăm câteva din dosarele relevante:

  • Modificare a schemei UE de comercializare a emisiilor (EU ETS)
  • Revizuirea Regulamentului privind utilizarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF)
  • Revizuirea regulamentului de partajare a efortului (ESR)
  • Regulamentul de înlocuire a directivei privind infrastructura combustibililor alternativi (AFID)
  • Modificarea Regulamentului de stabilire a standardelor de emisii de CO2 pentru autoturisme și autoutilitare
  • Regulamentul privind un mecanism de ajustare a frontierei de carbon (CBAM)
  • Regulamentul privind un Fond pentru Clima Socială
  • Regulamentul privind asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru transportul aerian durabil
  • Regulamentul privind utilizarea combustibililor regenerabili și cu emisii scăzute de carbon în transportul maritim
  • Regulamentul privind Eficiența energetică
  • Regulamentul privind Performanța energetică a clădirilor
  • Regulamentul privind piețele de gaz și hidrogen
  • Regulamentul privind energia din resurse regenerabile
  • Captarea și Stocarea Carbonului

Captarea și stocarea carbonului (CCS) este aplicabilă sectoarelor industriale, precum fabricile de ciment sau oțel, și în centralele electrice de mari dimensiuni. Poate fi folosită și pentru a produce hidrogen cu emisii scăzute de carbon în prima etapă de implementare a Strategiei UE privind hidrogenul. Atunci când este combinat cu surse biogene de CO2, cum ar fi biomasa durabilă, CCS poate genera emisii negative.

Captarea și stocarea carbonului (CCS) este asumată ca una dintre tehnologiile cheie pentru tranziția ecologică în NZIA.

Uniunea Europeană, în ultimele luni, a înțeles beneficiile CCS și prin intermediul NZIA se va introduce conceptul de stabilire a unei piețe funcționale care să cuprindă întregul lanț valoric, inclusiv captarea, transportul, stocarea și utilizarea carbonului. Tot NZIA include un obiectiv la nivelul UE de a capta CO2, cu un obiectiv obligatoriu de a atinge o capacitate anuală de injectare de cel puțin 50 de milioane de tone de CO2 până în 2030.

  • Fondul de modernizare

Fondul de Modernizare este un program al Uniunii Europene de sprijinire a 10 state membre, printre care și România, pentru a îndeplini obiectivele energetice pentru 2030, ajutând la modernizarea sistemelor energetice și la îmbunătățirea eficienței energetice.

Fondul de Modernizare are în vedere două tipuri de investiții, si anume investiții prioritare care trebuie să se încadreze în cel puțin un domeniu prioritar, așa cum este definit de Directiva ETS, si investiții neprioritare care nu se încadrează într-un domeniu prioritar, dar îndeplinesc obiectivele Fondului de modernizare și demonstrează reducerea emisiilor cu efect de seră.

Fondul de modernizare sustine investitiile în proiecte exclusiv pentru energie regenerabilă, eficiență energetică, stocarea energiei, dezvoltarea de rețele energetice si în tranziție justă în regiunile dependente de cărbune.

  • Lista Proiectelor de Interes Comun în temeiul Regulamentului TEN-E

De curând a fost adoptată a 6-a listă de PIC a Uniunii și prima listă a Uniunii de PIC întocmită în temeiul Regulamentului privind rețelele transeuropene de energie (TEN-E) TEN-E revizuit, care a fost adoptat în 2022, care asigură că proiectele transfrontaliere de infrastructură energetică sprijinite de UE ajută Uniunea să își atingă obiectivele în materie de climă și energie prevăzute în Pactul verde european. Aceste liste sunt adoptate o dată la doi ani.

A 6-a listă nu mai include sprijinul pentru infrastructurile pentru combustibili fosili, dar se axează pe infrastructurile energetice transfrontaliere, inclusiv pe cele care conectează UE cu alte țări. Obiectivul asumat al acestor proiecte, si al celor din listele viitoare, este contribuția la dublarea capacității rețelei UE până în 2030 și la îndeplinirea obiectivului Uniunii de a avea 42,5 % din energia consumată din surse regenerabile.

 

Dintre cele 166 de PIC selecționate:

  • peste jumătate (85) sunt proiecte în domeniul energiei electrice, al rețelelor offshore și al rețelelor electrice inteligente, multe dintre acestea urmând să fie puse în funcțiune în perioada 2027-2030.
  • pentru prima dată, sunt incluse proiecte privind hidrogenul și electrolizoarele (65), care vor juca un rol major în facilitarea integrării sistemului energetic și a decarbonizării industriei UE.
  • lista include, de asemenea, 14 proiecte de rețele de CO2, în conformitate cu obiectivele UE de a crea o piață pentru captarea și stocarea dioxidului de carbon.

 Recomandări

  • Identificarea inițiativelor legislative și de politici publice care au impact asupra României și elaborarea unei poziții care să țină cont de specificitățile și particularitățile naționale în acel domeniu
  • Implicare în faza incipientă a calendarului legislativ, încă din timpul consultării publice care sunt desfășurate de către Comisia Europeană premergător revizuirii unei legislații sau propunerii uneia noi.
  • Monitorizarea mai bună pe parcursul legislativ și mobilizarea tuturor actorilor și părților implicate pentru a prezenta și transmite specificitățile, particularitățile naționale
  • Implicarea actorilor implicați, inclusiv a reprezentaților industriei din România, a companiilor private, a experților independenți în dialog cu autoritățile naționale în vederea stabilirii documentelor de poziție pentru a acționa concertat cu o singură voce
  • Explicarea continuă si detaliată a impactului asupra României la nivelul decidenților cheie din instituțiile europene