Gheorghe Piperea, avertisment dur despre PNRR: „România va da înapoi banii europeni neinvestiți în energie, chiar dacă a închis centralele pe cărbune”

Publicat: 06 08. 2026, 21:23
Actualizat: 06 08. 2026, 21:23
Invitat la emisiunea „Subiectul Zilei” cu Răzvan Dumitrescu, europarlamentarul Gheorghe Piperea a avertizat că România va fi obligată să returneze miliarde de euro primite prin PNRR. Gheorghe Piperea a explicat faptul că autoritățile au închis capacitățile de producție pe bază de cărbune, dar au eșuat în construirea noilor alternative energetice asumate prin contract. Planul prevedea parcuri fotovoltaice, eoliene și investiții în tehnologii moderne, cum ar fi centralele pe gaze sau reactoarele nucleare modulare mici.
„Când s-au luat banii, vreo 3 miliarde de euro care s-au luat fix pentru asta, adică închizi, dar cu banii aceștia, plus tot felul de investiții suplimentare că nu sunt suficienți, trebuie să faci aceste capacități, nu le-au făcut. Și, ghici ce, oameni buni, banii aceștia trebuie dați înapoi. Nu o să-i dea înapoi în octombrie-noiembrie, dar eu mă aștept ca acești bani să fie ceruți înapoi undeva prin ianuarie 2027 și, să știți, că există, din nefericire pentru noi, un precedent care în cifre relative pare că nu e important, dare important ca sumă”, a susținut europarlamentarul Gheorghe Piperea.

Gheorghe Piperea: „Nu are cum Comisia Europeană să se comporte într-un fel cu Spania și în altul cu România”

Europarlamentarul Gheorghe Piperea a adăugat că Spania trebuie să dea înapoi 10 miliarde de euro din propriul PNRR, deoarece a luat bani pentru un anumit scop și i-a redirecționat în altul. El a menționat că, Comisia Europeană nu se poate comporta diferit cu Spania față de România, mai ales că Spania stă mult mai bine din punctul de vedere al conformității cu PNRR-ul comparativ cu România.
„Spania trebuie să dea înapoi 10 miliarde de euro din propriul PNRR pentru că au făcut același lucru, au luat niște bani pentru un anumit scop și i-au autorizat în altul. Nu are cum Comisia Europeană să se comporte într-un fel cu Spania și în altul cu România, mai ales că Spania e mult mai ok din punctul de vedere al conformității cu PNRR-ul decât România”, a adăugat Gheorghe Piperea la emisiunea „Subiectul Zilei” cu Răzvan Dumitrescu.

România a pierdut peste 450 de milioane de euro din PNRR

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene Dragos Pîslaru a spus în urmă cu o lună că România a pierdut definitiv 458,7 milioane de euro din fondurile PNRR aferente Cererii de Plată nr. 3, din cauza eșecului în implementarea unor reforme esențiale. Deși inițial au fost suspendate 870 de milioane de euro, guvernul a reușit să recupereze doar o parte, pierzând restul banilor din cauza politizării instituțiilor și a întârzierilor legislative.

Din 2021 până în prezent s-au închis 5 termocentrale și nu au fost înlocuite cu altceva

În ultimii ani mai multe termocentrale din România au fost închise. În perioada 2021-2026, România a închis cinci mari termocentrale poluante pe cărbune, eliminând o capacitate totală de 3.700 MW din sistemul energetic național:

  • Mintia (1.285 MW) – închisă în anul 2021
  • Turceni (990 MW) – grupuri închise etapizat în 2022 și 2023
  • Ișalnița (660 MW) – grupuri închise etapizat între 2023 și 2026
  • Chișcani – Brăila (437 MW) – oprită conform calendarului de decarbonizare până în 2026
  • Rovinari (330 MW) – grup retras din exploatare la sfârșitul anului 2022

Deși planul prevedea ca aceste termocentrale vechi să fie înlocuite rapid cu grupuri moderne pe gaz (la Turceni și Ișalnița) sau parcuri fotovoltaice, noile proiecte se confruntă cu amânări masive, ceea ce crește riscul ca România să depindă de importuri în perioadele reci.

România trece prin cea mai gravă criză energetică de la Revoluție încoace

În prezent, România traversează una dintre cele mai grave crize energetice din istorie, iar Centrala Nucleară de la Cernavodă funcționează practic la mila nivelului Dunării. Unitatea 1 a fost oprită, iar oprirea Unității 2 este doar o chestie de timp. În toată această perioadă, autorizația care îi permitea centralei să capteze apa necesară reactoarelor și să evacueze apele uzate a expirat pe 30 iunie 2026

Recent am trecut deja prin scenariul care pune acum autoritățile în alertă: ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite simultan, iar producția nucleară livrată în Sistemul Energetic Național a ajuns la zero. Nu a fost un exercițiu organizat și nici o simulare pe calculator, ci o situație reală, care a durat peste 20 de zile în luna mai 2026 și despre a cărei amploare românii nu au aflat. Precedentul capătă astăzi o miză uriașă. Unitatea 1 a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, iar Transelectrica a confirmat oficial că există șanse mari să fie oprită și Unitatea 2.