Gheorghe Piperea avertizează că românii vor plăti taxe pentru centralele pe gaz și sobe sub formă de certificate de CO2
Invitat la emisiunea „Subiectul Zilei” cu Răzvan Dumitrescu, europarlamentarul Gheorghe Piperea a avertizat că românii vor plăti taxe pentru centralele pe gaz și sobe sub formă de certificate de CO2,. Europarlamentarul a explicat că noile reglementări europene vor extinde costurile emisiilor de carbon și asupra încălzirii locuințelor și a transportului cu motoare termice. În opinia sa, aceste sume estimate la aproximativ 45 de euro se vor adăuga celor deja existente care se regăsesc în prețul produselor sau pe facturile de energie sub formă de certificate verzi.
„Urmează să plătim și noi certificate de CO2. O să vă spun și suma: 45 de euro pe an va fi. Ai noștri neagă pentru că sunt niște [termen licențios omis], e o reglementare europeană, intră în vigoare din 2029. Certificatul va fi plătit de noi, cei care facem acasă căldură cu centrala termică pe gaz sau cu soba, cei care «ne plimbăm», cum spune domnul Bolojan, să nu ne mai plimbăm toatǎ ziua, bună ziua, la munte, care ne plimbăm cu mașinile cu motoare termice, ne ducem la serviciu cu autobuze cu motoare termice, cu avionul cu motor termic.
Noi oricum plătim aceste amprente de carbon. Toate certificatele astea de CO2 se regăsesc în produsele noastre, să nu mai vorbim că pe factura de energie electrică plătim și niște certificate verzi. Până în 2040, noi ori trebuie să renunțăm la sobele pe gaz și la centralele termice, ori să plătim cel puțin 45 de euro”, a declarat europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea.
Ce sunt certificatele de carbon
Certificatele de dioxid de carbon eprezintă instrumentul principal prin care Uniunea Europeană penalizează poluarea industrială. Astfel, obligă marile companii să cumpere dreptul de a emite gaze cu efect de seră. Prețul unui astfel de certificat a crescut de-a lungul anilor pe bursa europeană: de la aproximativ 5–10 euro pe tonă în urmă cu un deceniu, prețul a urcat constant și a ajuns să oscileze în jurul valorii de 85 de euro pe tonă.
Sub presiunea costurilor generate de certificatele de carbon și a angajamentelor asumate prin Planul de Restructurare și prin PNRR, termocentralele pe bază de cărbune au fost supuse unui proces de închidere etapizată. Grupurile energetice vechi, extrem de poluante, au început să fie oprite treptat.
Din 2021 până în prezent s-au închis 5 termocentrale și nu au fost înlocuite cu altceva
În ultimii ani mai multe termocentrale din România au fost închise. În perioada 2021-2026, România a închis cinci mari termocentrale poluante pe cărbune, eliminând o capacitate totală de 3.700 MW din sistemul energetic național:
- Mintia (1.285 MW) – închisă în anul 2021
- Turceni (990 MW) – grupuri închise etapizat în 2022 și 2023
- Ișalnița (660 MW) – grupuri închise etapizat între 2023 și 2026
- Chișcani – Brăila (437 MW) – oprită conform calendarului de decarbonizare până în 2026
- Rovinari (330 MW) – grup retras din exploatare la sfârșitul anului 2022
Deși planul prevedea ca aceste termocentrale vechi să fie înlocuite rapid cu grupuri moderne pe gaz (la Turceni și Ișalnița) sau parcuri fotovoltaice, noile proiecte se confruntă cu amânări masive, ceea ce crește riscul ca România să depindă de importuri în perioadele reci.
Ce spune Comisia Europeană despre situația domeniului energetic din România
Comisia Europeană transmite că monitorizează atent securitatea aprovizionării cu energie electrică din România. Reprezentanții instituției sunt în contact permanent cu autoritățile române și cu ENTSO-E pentru a urmări evoluția situației. Comisia Europeană afirmă că alimentarea cu energie a României rămâne stabilă și nu există motive de îngrijorare imediată. Mai precizează că este pregătită să ofere sprijin și, dacă va fi necesar, să convoace Grupul de coordonare pentru energie electrică.