PSD și USR, scandal în platoul emisiunii „Subiectul Zilei”. Ciprian Văcaru, de la PSD, și George Gima, de la USR, se ceartă din cauza centralelor pe cărbune dezafectate

În platoul emisiunii „Subiectul Zilei” cu Răzvan Dumitrescu, a avut loc un schimb dur de replici între Ciprian Văcaru, de la PSD, și George Gima, de la USR, despre situația centralelor pe cărbune și deciziile luate în domeniul energiei. Discuția a pornit de la politica energetică a României și de la prevederile din PNRR.

George Gima: Politica energetică a unei țări nu o faci de pe o zi pe alta.

Ciprian Văcaru: Politica energetică, într-o situație de criză… Și foarte bine ați spus: PNL-ul a avut de 10 ani de zile Ministerul Energiei, dar revenim și la subiectul ăsta. Politica, într-o situație de criză, trebuie făcută pentru situații de criză. Pot să citez din domnul Ghinea? Știți ce a scris în PNRR?

George Gima: Ghinea e sperietoarea. Era ministrul Fondurilor Europene, nu era nici premier, nici președinte.

Ciprian Văcaru: Ce scrie în PNRR? Scria așa: „O capacitate totală instalată de producție de energie electrică pe bază de cărbune și lignit de 3.780 de megawați”, deci ce avem de dezafectat și punem în locul ei energie electrică și termoelectrică pe gaz, care permite utilizarea gazelor regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, de 1.300 de megawați. Deci, câtă minte să ai să scrii asta într-un document oficial?

Cine este responsabil pentru deciziile din PNRR

Cei doi și-au reproșat reciproc responsabilitatea pentru aceste decizii. Văcaru a invocat rolul PNL și al lui Virgil Popescu în elaborarea PNRR, în timp ce Gima a susținut că documentul nu a fost făcut de o singură persoană. Reprezentantul USR a întrebat, de asemenea, de ce guvernele PSD nu au modificat ulterior prevederile, dacă le considerau greșite.

George Gima: Și Guvernul Ciolacu de ce nu a venit să corecteze asta?

Ciprian Văcaru: Cine era premier, domnul Gima?

George Gima: PNRR-ul nu e făcut de un singur om.

Ciprian Văcaru: Cine era la Ministerul Energiei?

George Gima: Era un om de la PNL, domnule Gima.

Ciprian Văcaru: Virgil Popescu, împreună cu USR.

George Gima: Nu împreună cu USR, că nu sunt doi miniștri ai Energiei în același timp. Și dacă dumneavoastră ați avut ulterior și Ministerul Energiei în PSD, de ce nu ați corectat asta, dacă spuneți că nu e bine?

România este în stare de alertă energetică în luna august

România se află în stare de alertă din 1 august, pe fondul problemelor din sistemul energetic. Un reactor de la Cernavodă este oprit, iar producția hidrocentralelor de la Porțile de Fier a fost redusă semnificativ. Există și riscul opririi celui de-al doilea reactor, din cauza debitului scăzut al Dunării.

Cele două unități de la Cernavodă au o capacitate totală de 1.400 MW și asigură, în condiții normale, aproximativ 20% din producția de energie a țării. Hidrocentralele de pe Dunăre contribuie cu 10-15% la producția anuală.

Într-o declarație publică, Ilie Bolojan a cerut reducerea voluntară a consumului de energie. Guvernul pregătește și un mecanism de rezervă pentru situații critice. Prin noile măsuri, Transelectrica poate interveni pentru protejarea sistemului energetic. Dispecerul Energetic Național poate dispune, dacă situația o impune, măsuri precum limitarea consumului marilor consumatori sau reducerea exporturilor. Măsurile sunt valabile până la 31 august 2026.

Peste 5 milioane de lei din Fondul de Rezervă sunt alocate pentru lucrări de dragare pe Dunăre

Guvernul României a anunțat azi, 10 august, aprobarea alocării a 5,1 milioane de lei pentru continuarea lucrărilor urgente de dragaj pe fluviul Dunărea, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2026, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

„Guvernul României a aprobat, la propunerea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), alocarea a 5,1 milioane de lei pentru continuarea lucrărilor urgente de dragaj pe fluviul Dunărea, proiect realizat pentru a asigura debitul de apă necesar funcționării în siguranță a Centralei Nucleare  de la Cernavodă, în contextul secetei hidrologice severe din această perioadă.

Pentru un nivel optim al fluviului Dunărea, specialiștii au apreciat necesară redistribuirea temporară a debitului de apă la bifurcația brațelor Bala și Dunărea Veche.

Suma de 5,1 milioane de lei, aprobată astăzi din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, va fi folosită exclusiv pentru lucrări de dragaj (adâncirea albiei fluviului) în două zone critice:

• Punctul critic Cochirleni (km fluvial 309–304): 2,55 milioane lei pentru extragerea a aproximativ 50.000 de metri cubi de material.
• Punctul critic Caragheorghe-Turcescu (km fluvial 345-342): 2,55 milioane lei pentru dragarea a încă 50.000 de metri cubi.

Alocarea de astăzi reprezintă o completare a finanțării de 7 milioane de lei aprobată în ședința din 31 iulie 2026 pentru intervenția de redistribuire a debitelor la bifurcația Bala–Dunărea Veche, prin amplasarea etapizată a unor barje metalice. Banii aprobați astăzi vin în completarea acestui efort, asigurând continuitatea intervențiilor pe fluviu până la încetarea stării de alertă”, se arată în document.

Debitul Dunării a scăzut la 1.400 mc/s, un nou minim istoric

Pe 6 august, debitul Dunării a coborât la 1.400 de metri cubi pe secundă, atingând un nou minim istoric și depășind recordul negativ înregistrat în 2003. Valoarea a fost atinsă cu două zile mai devreme decât estimările hidrologilor. În aceeași perioadă, autoritățile au pregătit o operațiune de scufundare controlată a patru barje încărcate cu rocă, în încercarea de a suplimenta debitul apei către centrala de la Cernavodă.

Operațiunea de scufundare a celor patru barje în Dunăre, în zona Cernavodă, s-a încheiat sâmbătă, 8 august, după aproximativ șapte ore. Două barje au ajuns în apropierea intrării în brațul Bala, iar celelalte două, în amonte. Împreună, acestea formează două praguri artificiale pentru redirecționarea unei părți din debit către Dunărea Veche și limitarea scăderii nivelului apei în zona Cernavodă.