Adevărul despre Pilonul II de pensii: Cât au pierdut românii din cauza nerespectării cotei de 6% a contribuțiilor

Publicat: 17 05. 2018, 00:49

„Legea nr. 411/2004 prevedea un calendar de creștere a contribuției virate către Pilonul II de la 2% (din venitul brut) în 2008 la 6% în 2016 (0,5pp / an). După mai multe întârzieri, contribuția a ajuns la 5,1% în 2016 și în 2017 și a scăzut la 3,75% în 2018. Din cauza nerespectării legii, românii au acum, după 10 ani de Pilon II, sume cu 12,9% mai mici în contul personal decât ar fi avut dacă legea ar fi fost respectată”, arată studiul, prezentat de Radu Crăciun, noul președinte APAPR, în cadrul Forumului Internațional de Asigurări și Reasigurări, organizat de Xprimm.

„Impactul la nivelul Pilonului II este de 1,1 miliarde de euro – contribuții nevirate”, a mai arătat Radu Crăciun.

Potrivit studiului APAPR, România va înregistra a șaptea cea mai drastică reducere a populației din lume. „România a pierdut circa 3,5 milioane de locuitori din populația rezidentă în perioada 1989-2017. Declinul demografic a fost însoțit de o creștere a ratei de dependență demografică (vizibilă în piramida vârstelor)”, arată autorii studiului, citând sursa INS. „România va înregistra a șaptea cea mai drastică reducere a populației în perioada 2017-2050 la nivel mondial: de la 19,7 milioane de locuitori în 2017 la 16,4 milioane de locuitori în 2050 (-17%). Pe lângă tendința globală de îmbătrânire a populației, 51 de state se vor confrunta și cu o reducere a acesteia, România plasându-se între statele cu cea mai accentuată reducere a populației și în următoarele decenii”, menționează APAPR.

Referitor la sistemul de pensii din România, oficialii APAPR precizează că „cei trei piloni au fost gândiți să fie complementari, să se completeze, nu să se concureze”.

Studiul APAPR mai arată că fondurile de pensii sunt principalul investitor instituțional din România, argumentând că 92% din activele de circa 9 miliarde de euro ale Pilonului II sunt investite în economia românească.

Mai mult, Pilonul II deține în prezent circa 7% din datoria publică a României, iar la Bursa de Valori București fondurile de Pilon II dețin circa 1,9 miliarde de euro (20% din acțiunile liber tranzacționate), asigurând circa 15% din lichiditate.

Pe de altă parte, mai arată studiul citat, lipsa economisirii condamnă românii la sărăcie. „Populația tinde să își subestimeze nevoile reale de economisire. Circa 75% dintre români (adulți, mediul urban, utilizatori de Internet) își doresc

să obtină o pensie de peste 500 de euro la vârsta retragerii, dar în prezent doar mai puțin de 2% dintre pensionari se bucură de un asemenea nivel al pensiei”. De asemenea, „38% dintre români nu economisesc absolut deloc pentru pensie, iar pentru incă 39% puținele economii vizează cu totul alte aspecte și nu suplimentarea pensiei”.

În aceste condiții, menționează APAPR, „Pilonul II obligatoriu este singura sursă suplimentară de economisire pentru un procent covârșitor al populației active din România, iar pentru românii cu venituri mici Pilonul II este singura sursă suplimentară de economisire.

Potrivit APAPR, valoarea contului mediu activ în Pilonul II este de 11.475 de lei, fiind alimentat lună de lună, în timp ce un cont bancar mediu la nivel național (indicator care ia în calcul toate conturile bancare, inclusiv pe cele goale) este de 5.999 de lei. Circa 1,2 milioane de români au conturi individuale în valoare de peste 10.000 de lei.

„Povestea de succes a Pilonului II reclamă prezervarea lui în mecanismul actual de funcționare. Este necesară întoarcerea la graficul inițial de contribuție, având în vedere impactul negativ pe care modificările legislative intempestive le au deja asupra sumelor strânse de români în conturile de pensii. Pentru completarea ultimei verigi lipsă a sistemului, este necesară dezbaterea în Parlament și votarea legii plății pensiilor. În scopul creșterii contribuției Pilonului II la dezvoltarea economică, ar fi utilă diversificarea universului investițional astfel încât să fie permisă investirea în imobiliare, infrastructură, private equity și alte clase de active”, au conchis oficialii APAPR.