BNR avertizează că inteligența artificială poate amplifica atacurile cibernetice. Ce spune despre păstrarea banilor pe card

Banca Națională a României transmite că modelele avansate de inteligență artificială pot face atacurile cibernetice mai rapide și mai sofisticate, însă precizează că avertismentul emis la nivel european are un caracter preventiv și nu semnalează producerea iminentă a unui incident sau pericolul unui blocaj al sistemului bancar.

Precizările au fost făcute vineri, după ce Comitetul European pentru Risc Sistemic a publicat, pe 7 iulie, un avertisment privind riscurile cibernetice sistemice generate de modelele de inteligență artificială „de frontieră”.

Potrivit documentului european, dezvoltarea acestor tehnologii ar putea schimba în mod semnificativ profilul de risc al sistemului financiar din Europa. La elaborarea analizei tehnice au contribuit și specialiști ai Băncii Naționale a României.

BNR subliniază însă că avertismentul reprezintă un instrument de politică macroprudențială, destinat autorităților și instituțiilor financiare pentru consolidarea rezilienței, și nu indică producerea unui atac cibernetic sau inevitabilitatea unui blocaj sistemic în sectorul financiar.

Băncile sunt supuse periodic testelor de reziliență cibernetică

Banca centrală arată că monitorizează constant riscurile operaționale și cibernetice prin supravegherea instituțiilor de credit și a infrastructurilor pieței financiare, analizarea incidentelor raportate și desfășurarea unor misiuni de evaluare.

În plus, sunt organizate atât teste de stres pentru sectorul bancar, cât și exerciții avansate de reziliență cibernetică, care simulează metodele folosite de atacatori sofisticați.

Potrivit BNR, cel mai recent exercițiu nu a identificat vulnerabilități operaționale importante în cazul entităților evaluate. De asemenea, instituțiile de credit sunt, în general, pregătite să pună în aplicare planurile de continuitate a activității și procedurile de gestionare a situațiilor de criză.

Totodată, normele europene impun băncilor să demonstreze nu doar că dispun de măsuri eficiente de protecție, ci și că pot menține funcționale serviciile critice sau le pot restabili rapid după un atac ori un alt eveniment perturbator.

BNR: Numerarul rămâne esențial în situații excepționale

În acest context, banca centrală reafirmă rolul numerarului în sistemul monetar, considerându-l un instrument important atât pentru incluziunea financiară, cât și pentru asigurarea continuității plăților, mai ales în zonele unde infrastructura financiară este insuficient dezvoltată.

BNR arată că numerarul poate deveni deosebit de util în perioade de criză, în condițiile în care riscurile cibernetice sunt amplificate de contextul geopolitic.

Conform datelor prezentate de instituție, numerarul aflat în circulație a ajuns la 120,3 miliarde de lei, iar gradul de disponibilitate este de 98%. Rețeaua de bancomate deservește aproximativ 13,4 milioane de persoane, reprezentând 71% din populația rezidentă cu vârsta de peste 15 ani.

Toate localitățile urbane beneficiază de cel puțin un bancomat, însă diferențele de acces rămân semnificative în mediul rural. Raportată la populație, rețeaua de ATM-uri din România este comparabilă cu cea din Polonia și mai extinsă decât cea din Cehia.

BNR: Nu există motive pentru retragerea banilor din bănci

Banca Națională subliniază că numerarul și serviciile financiare digitale trebuie privite ca instrumente complementare, nu ca alternative care se exclud reciproc.

Instituția apreciază că păstrarea unor sume „rezonabile” în numerar poate facilita efectuarea plăților esențiale în situații excepționale, însă avertizează că depozitarea unor sume mari în afara sistemului bancar implică riscuri precum furtul, pierderea sau distrugerea banilor.

Totodată, BNR reamintește că depozitele eligibile sunt garantate în limita echivalentului a 100.000 de euro pentru fiecare deponent și pentru fiecare bancă.

„Analiza prudentă a riscurilor cibernetice nu trebuie, prin urmare, confundată cu un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunțarea la serviciile financiare digitale”, concluzionează BNR.